LIMBA SI LITERATURA ROMANAObiectivele cadru: capacitatea de receptare a unui mesaj scris/oral si capacitatea de redactare scrisa/orala nu au fost modificate. S-au redus, in principal, obiectivele de referinta si au fost detaliate activitatile de invatare. Capitolul de continuturi asociate a fost modificat pe principiul vertical si orizontal. Pe verticala, de la clasa a VIII-a a fost scoasa comedia, pentru ca nu era adecvata unui elev de 14 ani, dar a ramas conceptul de opera dramatica si dialog dramatic. Pe orizontala, s-a facut corelarea cu ce se invata la celelalte discipline, astfel incat sa nu fie discrepante. De exemplu, elevul sa invete diateza pasiva in clasa a VI-a la limba engleza si la limba romana sa o invete in clasa a VII-a.
La clasa a VII-a am introdus elemente ale textului de tip argumentativ, asa cum e si la limbile straine. Personal, consider ca nu are importanta continutul asociat pentru formarea unor competente, ci centrarea interesului asupra unui anumit continut. Aceasta nu face decat sa deturneze atentia de la elementul esential, care este formarea unui element esential, nu al unei competente. Ca profesor, eu pot adapta asta la nivelul clasei mele, printr-o activitate de invatare, pe care scoala o recomanda si o promoveaza in functie de mijloacele pe care le are.
La clasa a VI-a s-a realizat o aerisire in continuturi, a mai ramas fabula, nuvela a trecut de la clasa a VI-a la clasa a VII-a. La clasa a VII-a era prea aglomerata limba romana si am redus continuturile asociate printr-o distribuire catre clasa a VIII-a, unde era mai putin. La clasa a VII-a se studiaza concomitent morfologia si sintaxa. A fost intarit domeniul comunicarii, avand ca tinta exprimarea motivata a unei opinii. Am diminuat accentul pus pe specia literara. Ne intereseaza acele trasaturi ale operei epice sau dramatice. Pastram locul cuvenit creatiilor populare, dar deplasam studiul baladei populare, din clasa a VII-a, in clasa a VIII-a, cand elevul are notiuni de teorie literara. Insistam pe producerea de text oral si scris si se incearca reabilitarea deprinderilor de compozitie.
Florica Banu (expert CNCEIP matematica):
La matematica, programa scolara nu este incarcata. Ce se intampla in clasa e mult, in sensul ca, plecand de la un continut sau de la un obiectiv de referinta, profesorul are posibilitatea, in cadrul programei, sa rezolve foarte multe exercitii cu grade de dificultate, foarte ridicate. De aceea, am considerat ca e foarte important sa amplificam numarul activitatilor de invatare pentru ca acestea il ajuta pe profesor sa inteleaga exact cat poate sa abordeze la clasa, plecand de la un anume continut. Am luat in calcul si restul disciplinelor. Ne-am consultat cu profesorii de fizica si am rearanjat continuturile, astfel incat elevii sa invete mai intai la matematica, nu la fizica, Teorema lui Pitagora si elementele de trigonometrie.
Am rearanjat continuturile. La clasa a V-a, la operatii cu fractii, se facea adunarea aducand la un numitor comun. La clasa a VI-a, elevul invata cum sa adune doua fractii folosind cel mai mic multiplu comun. Exista doi timpi pentru acelasi lucru, de aceea am dus totul in clasa a VI-a. Un alt exemplu: in clasa a VI-a elevii studiaza fractiile periodice, iar in clasa a V-a fractiile zecimale finite. Am luat fractiile periodice si le-am dus in clasa a V-a. Am castigat timp. in clasa a VI-a, la sfarsitul semestrului al doilea, se aborda capitolul patrulatere, intr-o mare goana, considerandu-se ca elevii trebuie sa stie macar intuitiv despre paralelogram, de exemplu. in clasa a VII-a se reia totul. Din experienta pot spune ca elevii nici nu-si aduc aminte ce-au invatat in clasa a VI-a, de aceea am mutat toate patrulaterele in clasa a VII-a, cand oricum se faceau in detaliu.
La clasa a VIII-a pot rezolva, in trei ore, o problema cu mai multe subpuncte, daca iau ca si continut trunchiul de piramida regulata. Acum, profesorul, daca citeste activitatile de invatare, nu mai are cum sa faca anumite subpuncte pe care le aborda, ele fiind foarte dificile pentru elevi. Suntem deschisi si receptivi la propunerile profesorilor, elevilor si parintilor.
Rodica Tudorica (expert CNCEIP istorie):
La istorie, abordarea cronologica impune parcurgerea materiei cu o mai mica autonomie fata de ceea ce s-a discutat, mai ales pentru limba romana, desi elaborarea documentelor scolare, a planificarilor, il obliga pe profesor sa isi structureze activitatea pe unitati de invatare. La gimnaziu nu se poate accepta asa ceva, datorita abordarii cronologice, in mod deosebit. La revizuirea programei scolare la istorie au participat profesori din tara si inspectorii din Ministerul Educatiei. S-a lucrat intr-un colectiv, in care s-au pus de acord profesori din toate colturile tarii. Ce a rezultat? S-a pastrat vechea structura; se studiaza impreuna istoria universala si istoria romanilor, in clasele V-VII, iar in clasa a VIII-a se studiaza numai istoria romanilor. S-au pastrat obiectivele cadru si cele de referinta.
Pentru descongestionarea materiei s-a diminuat numarul continuturilor, care presupune termeni, concepte, dar si continutul propriu-zis. Tot in spiritul descongestionarii materiei, au fost transferate unele notiuni, de la trunchiul comun, la curriculumul extins. in prezent, la clasa a V-a li se cere elevilor sa redacteze scurte lucrari cu termeni indicati de profesor. Conform noii programe, acesta a devenit un obiectiv pe care trebuie sa-l atinga doar profesorii care au curriculum extins. La clasa a VII-a, obiectivul de a identifica in surse istorice diferite elemente de datare a fost transferat la curriculumul extins. S-au descongestionat in mod deosebit continuturile.
De exemplu, la clasa a V-a, la tema „De la orase-state, la imperii”, s-a renuntat la urmatorii termeni: functionari, tribut si cod de legi, iar proprietatea asupra pamantului va fi abordata doar la curriculum extins. S-a renuntat la studiile de caz: Babilonul, China-India si Suveranul din Orient. Toate informatiile au fost foarte bine cantarite, in sensul pastrarii exclusiv a imaginii pe care si-o poate face un elev de gimnaziu. Vechea programa a fost descongestionata cu aproximativ 20%.
Mihalea Florea (expert CNCEIP geografie):
La geografie s-a incercat trecerea de la o geografie de tip descriptivist catre o geografie care sa faciliteze o invatare conceptuala. Elevul trebuie sa inteleaga fenomenele din orizontul local, dar si din cel mai larg si sa aplice practic aceste cunostinte. S-a pornit inclusiv de la modificari ale obiectivelor-cadru. Au ramas tot cinci, insa au fost modificate. De exemplu, obiectivul cunoasterea si interpretarea suporturilor grafice si cartografice s-a transformat in citirea si interpretarea acestor suporturi. Obiectivul investigarea si interpretarea elementelor din mediul geografic s-a transformat in observarea si interpretarea acestor elemente.
In privinta continuturilor, la clasa a V-a, s-a renuntat la studierea miscarilor de rotatie si de revolutie ale Pamantului. Foarte important la continuturi este ca, pentru fiecare capitol/subcapitol studiate, exista un continut care se refera la orizontul local, reprezentarea acestuia, relief, vreme etc.
Exista recomandarea pentru profesor sa scoata elevul din clasa pentru a invata geografia. incercam sa nu limitam profesorul, ci sa-i dam acestuia posibilitatea sa-si aleaga activitatile. La clasa a VI-a se studiaza Geografia Europei, caracteristicile generale si studierea catorva tari/regiuni reprezentative. Aici se pune accent pe libertatea profesorului de a prezenta atractiv, sintetic realitatea geografica a Europei/a regiunilor, astfel incat sa nu existe limitarea ca un stat sa se studieze intr-o ora. Acelasi lucru se intampla si la clasa a VII-a, cand se studiaza geografia celorlalte continente. Sunt alese cateva state reprezentative pentru fiecare continent.
Si acum se intampla la fel, dar s-a mai renuntat la multe informatii. La clasa a VIII-a, la asezarile umane, una din temele studiate era caracterizarea geografica a Bucurestiului si a altor mari orase. Aceasta s-a transformat in caracterizarea generala a Bucurestiului. De exemplu, la activitatile economice, la agricultura, se pune accentul pe cultivarea plantelor si cresterea animalelor, fara sa se mai studieze industrializarea produselor vegetale si animale. La industrie sunt precizate industria energetica, a energiei electrice, metalurgica, chimica si a lemnului, urmand ca profesorul, daca apreciaza ca necesar si daca particularitatile clasei ii permit, sa studieze industria materialelor de constructii, textila etc.
