marți, 30 decembrie 2008

LA MULTI ANI, 2009!


Lasati o parte din lumina artificiilor aprinse in noaptea Anului Nou sa va lumineze.
Fie ca anul care vine sa fie pentru voi o punte spre ceva mai bun, mai luminos.
"La Multi Ani!"
Anul Nou sa va daruiasca sanatate, pace in suflet si prosperitate pentru voi si familie.
"La Multi Ani!"
Tot ce va este de folos sa se realizeze si nimic sa nu va innoureze "cerul" senin al vietii!

A aparut Ordinul 6319 privind echivalarea unor activitati in credete pretransferabile

ORDIN

privind echivalarea în credite profesionale transferabile a unor activităţi de perfecţionare/ formare continuă a cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar, prevăzute în Legea 128/ 1997, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

Ministrul Educaţiei , Cercetării şi Tineretului
emite prezentul ordin:



Art.1. Se aprobă echivalarea în credite profesionale transferabile a următoarelor forme de perfecţionare a personalului didactic din învăţământul preuniversitar, organizate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, sau de alte instituţii în parteneriat cu MECT:
a) Sesiuni metodico-ştiinţifice de comunicări,
b) Simpozioane și schimburi de experiență pe probleme de specialitate și psihopedagogice,
c) Instruiri (periodice) de informare ştiinţifică de specialitate/în domeniul ştiinţelor educaţiei/ pe probleme prioritare în educaţie,
d) Instruiri pe probleme de management pentru personalul de conducere, îndrumare şi control.





Art.2. Se aprobă procedura privind echivalarea în credite profesionale transferabile a activităților de perfecționare/formare continuă a cadrelor didactice din învățământul preuniversitar, conform Anexei 1, parte integrantă a prezentului ordin;

Art.3. Cadrele didactice din învăţământul preuniversitar trebuie să acumuleze, la intervale de 5 ani, minimum 90 de credite profesionale transferabile. Acestea se obţin prin parcurgerea programelor de formare continuă acreditate de CNFP, conform prevederilor articolului nr.12, din OMEdC nr.4611/2005 sau după cum urmează:
a) 45 de credite profesionale transferabile prin parcurgerea unor programe de formare continuă din categoriile1 şi 3 precizate în art.11 din OMEdC nr.4611/2005,
b) 20 de credite profesionale transferabile prin parcurgerea unor programe de formare continuă din categoriile 2 şi 4 precizate în art.11 din OMEdC nr. 4611/ 2005,
c) 25 de credite profesionale transferabile din participarea la formele de organizare a perfecţionării cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar, prevăzute la art.1.

Art.4. Se aprobă numărul de credite profesionale transferabile pentru echivalarea activităţilor de perfecţionare/ formare continuă a cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar, conform Anexei 2, parte integrantă a prezentului ordin;

Art.5. Certificatul de echivalare în credite profesionale transferabile a activităţilor de perfecţionare/formare continuă a cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar este prevăzut în Anexa 3, parte integrantă a prezentului ordin.

Art.6. Direcţia Generală Managementul Resurselor Umane din Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului şi casele corpului didactic vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.



MINISTRU
ANTON ANTON

Anexele la prezentul ordin aici.

duminică, 28 decembrie 2008

2009 un an mai bun?!

Sindicalistii din Federatia Educatiei Nationale (FEN) ameninta cu reluarea protestelor in cazul in care noul ministru al Educatiei nu va pune de urgenta in aplicare legea majorarii cu 50% a salariilor profesorilor Decizia a fost luata sambata, 20 decembrie, in cadrul sedintei consiliului FEN, potrivit NewsIn.

Si celelalte sindicate din educatie, Federatia "Spiru Haret", Federatia Sindicatelor Libere din Invatamant si Federatia Alma Mater au amenintat cu actiuni de protest care vor culmina cu greva generala pe termen nelimitat, in cazul in care legea majorarii salariilor nu va fi pusa urgent in aplicare. "Nu negociem legea. Daca profesorii nu isi pot primi salariile majorate, declansam greva generala, care a fost doar amanata inainte de alegeri", a declarat, pentru NewsIn, presedintele executiv al Federatiai "Spiru Haret", Marius Nistor.

Viitorul ministru al Educatiei, Ecaterina Andronescu, a declarat, vineri, 19 decembrie, ca va incerca sa aplice legea de crestere a salariilor cadrelor didactice cu 50%, insa nu stie daca sunt fonduri suficiente pentru acestea.

"Eu cred ca o lege a acestei tari trebuie sa fie respectata. (...) In campania electorala nu stiam deficitul bugetar si nu stiam ca situatia este cea care este, pentru ca premierul ne spunea mereu ca Romania duduie, ca dezvoltarea economica este peste 8% si ca nu s-ar pune problema unor cresteri salariale imposibil de realizat", a spus Andronescu, la Realitatea TV.

Legea de majorare a salariilor cadrelor didactice cu 50% a fost propusa de PSD si a fost votata de parlament la sfarsitul lunii septembrie. Guvernul a incercat sa blocheze aceasta lege prin doua ordonante de urgenta, dintre care una a fost declarata neconstitutionala de Curtea Constitutionala a Romaniei. Potrivit celei de-a doua ordonante, salariile cadrelor didactice vor fi majorate cu pana la 28%, in doua transe, la 1 martie si, respectiv, 1 septembrie 2009. In medie, aceasta majorare diferentiata presupune cresterea fondului total de salarii cu 10%. Profesorii universitari nu vor primi niciun ban in plus, deoarece ordonanta are rolul de a mari cu precadere salariile mici de invatamant, potrivit premierului Calin Popescu Tariceanu.

Sindicatele s-au declarat nemultumite de aceasta majorare si a amenintat cu declansarea grevei generale, daca nu vor primi 50% in plus la salarii.

Colindatori la ISJ


Elevii scolilor din Arges au tinut sa aminteasca tuturor de spiritul Craciunului. Se pare ca n-au uitat nici de cel care le patroneaza institutiile de invatamant, astfel ca, toata saptamana de 15-20 decembrie au colindat pe rand sediul Inspectoratului Scolar Judetean Arges. Cei care le-au adus spiritul Craciunului mai aproape de suflet au cantat colinde atat in secretariatul inspectoratului cat si in sala de sedinte. Scoli ca Scoala Contesti, Colegiul Tehnic Dimitrie Dima, Scoala Nr. 2 Pitesti, Liceul de Arta Pitesti, Grupul Scolar Constructii Nr. 2, Seminarul teologic curtea de Arges, Scoala Vulturesti, Grupul Scolar Astra, Scoala Nr. 16, Grupul scolar Stalpeni, Grupul Scolar Ion Cantacuzino, Grupul Scolar Mihai Viteazul, Grupul Scolar Maracineni au batut la poarta inspectoratului si nu s-au intors cu mana goala. Initiativa a fost "aplaudata de Inspectorul General, Gabriel Bratu, care ne-a declarat "Chiar daca nu dispunem de prea multe fonduri, am strans bani de la toti angajatii si am rasplatit elevii care au avut bunavointa sa ne colinde anul acesta. Ar fi fost pacat sa plece cu mana goala. Le-am cumparat dulciuri, portocale si covrigi."

Promovabilitate mai buna la clasa a VIII a fata de-a VII la Teza de Matematica

Chiar daca toti elevii au luat vacanta, personalul de la inspectoratul scolar inca mai are de lucru. Desi tezele s-au terminat, acestia au avut de facut situatiile ulterioare corectarii lor. Situatia de la romana a fost deja data, iar astazi a veni randul si celei de la matematica. Gradul de promovabilitatea a fost, in medie, de 85%, lucru pe care nu-l putem spune si despre cea de la matematica. La clasa a VII-a, din cei 6571 de elevi inscrisi, aproape 1400 de nu au promovat. Notele de cinci, 1012, au fost la fel de multe ca si cele 1286 note de sase si 1147 note de sapte. Notele de opt, noua si zece au fost din ce in ce mai putine, respectiv 983, 558 si 78 notele de zece. Aceste rezultate sunt valabile atat in mediul rural cat si in mediul urban. Gradul de promovabilitatea, la clasa a VII-a a fost de 78%.
In schimb, elevii de clasa a VIII-a s-au dovedit a fi mult mai constiinciosi, obtinand rezultate mai bune. Doar 400 de elevi nu promovat, in timp ce notele de cinci au fost aproape dublu. Notele de sase s-au dovedit a fi in numar de 1312, iar notele de sapte cu 1400. Spre deosebire de clasa a VIII-a numarul notelor de opt, noua si zece a fost dublu. Gradul de promovabilitate la clasele de a VIII-a a fost apx 94%.
Personalul din cadrul ISJ Arges mai au o situatie de clarificat, cea a notelor de la istorie si geografie, rezulate care vor fi probabil aflate dupa vacanta.
Elevii au intrat oficial in vacanta de vineri, 19 decembrie pana pe 5 ianuarie 2009.

Carnatul preparat la Pitesti a bagat Bucurestiul inca o data in Cartea Recordurilor



Bucurestiul a intrat, sambata, 27 decembrie, in Cartea Recordurilor, pentru cel mai lung carnat afumat din lume. Recordul a fost omologat sambata dimineata de reprezentantii Guiness World Record.
Carnatul record a fost pregatit de compania Caroli Foods, la Pitesti. Pentru prepararea carnatului-gigant de 392 de metri au fost folosite 150 de kilograme de carne, slanina, condimente, usturoi si ingrediente secrete, pentru un gust proaspat si savuros. La realizarea acestuia au lucrat 25 de persoane, timp de 2 saptamani.
Dupa ce a fost omologat, carnatul urias a fost taiat in sute de portii, prajit si oferit bucurestenilor prezenti in Piata Constitutiei.
Duminica, bucurestenii se pregatesc sa doboare un alt record - cel mai greu tort din lume. Pentru aceasta, va fi preparat un tort-gigant de peste 200 de kilograme.
Maratonul recordurilor in Capitala a inceput in urma cu o saptamana, cand aproape 4.000 de Mosi Craciuni au impartit bucurestenilor cadouri pe strazile orasului.

miercuri, 17 decembrie 2008

Profesorii îşi pierd drepturile, iar sindicaliştii Bita, Barbieru si Catrinu chiulesc



Contractul colectiv de muncă din Învăţământ se pare că nu se poate negocia, la nivelul judeţului Argeş, din cauza absenţelor unora dintre liderii de sindicat, la şedinţele organizate împreună cu reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean. Ieri a avut loc la ISJ o ultimă întrunire pe anul acesta, pentru negocierea contractului colectiv de muncă, dar, din lipsa unor lideri de sindicat, şedinţa nu s-a mai ţinut, fiind amânată, până la o dată stabilită de comun acord, după 10 ianuarie 2009. „Din ianuarie anul acesta s-a pus problema negocierii contractelor de muncă, însă nu s-a reuşit nici până în prezent. Surprinzător este că cei care împiedică semnarea acestui contract nu sunt cei din cadrul Inspectoratului Şcolar, ci liderii de sindicat. Până acum profesorii puteau primi primele de vacanţă...şi multe alte drepturi.“, a explicat liderul de sindicat SIPA Muntenia, Adrian Voica. Printr-un proces verbal întocmit ieri, s-a constatat că nu s-a întocmit cvorumul necesar, din cauza absenţilor: Cornelia Biţă, lideră de sindicat SPIP Piteşti, Dan Catrinu, SIM Câmpulung şi Petruţa Bărbieru, FEN Câmpulung.
Sursa: Ziarul TOP

MECT a publicat modele pentru bac

Ministerul Educatiei, Cercetarii si Tineretului a publicat pe site-ul http://subiecte2009.edu.ro modele de subiecte pentru probele orale ale examenului national Bacalaureat 2009.

Astfel, elevii si profesorii pot gasi modele de subiecte la limba engleza, limba franceza, limba germana moderna, limba si literatura germana materna, limba si literatura croata, limba si literatura italiana, limba si literatura maghiara, limba si literatura romana, limba si literatura slovaca - profil real si uman, limba si literatura spaniola, limba si literatura turca materna - profil teologic si pedagogic, limba si literatura turca moderna, limba si literatura bulgara - profil uman, limba si literatura sarba - profil real si uman, limba si literatura ucraineana, limba rusa si limba rusa pentru minoritati.

"Cu exceptia probei orale de limba si literatura romana, in cazul careia sunt disponibile 4 variante, pentru celelalte discipline sunt prezentate cate un model de subiect, baremul de evaluare, precizari/explicatii privind modalitatile de rezolvare in raport cu obiectivele de referinta sau alte informatii utile", se arata in comunicatul MECT.

Subiectele care se vor regasi pe biletele de examen din sesiunile anului 2009 vor fi realizate de Centrul National pentru Curriculum si Evaluare in Invatamantul Preuniversitar, in perioada martie - iunie 2009, pe baza unei proceduri speciale. Subiectele pot sa contina 1-2 texte literare sau non-literare, urmate de 2-3 cerinte specifice, cu un grad de complexitate care sa permita tratarea integrala in 10-15 minute.

MECT precizeaza ca, pentru probele scrise la examenul de bacalaureat din anul 2009, se pastreaza aceleasi modele ca la cel din 2008, acestea fiind disponibile pe www.subiecte2009.edu.ro\arhiva\2008. Totodata, pentru candidatii care studiaza dupa programele vechi, valabile pana in 2007, subiectele se gasesc la www.subiecte2009.edu.ro\arhiva\2007.

duminică, 14 decembrie 2008

Concursul de Matematica Epsilon

La Scoala nr.6 Nicolae Balcescu din Pitesti s-a desfasurat o noua editie a Concursului Interjudetean de Matematica Epsilon. Felicitari organizatorilor!
Rezultatele si subiectele le puteti vedea la urmatorul link:

Negocieri si pentru educatie


Ministerul Educaţiei are toate şansele să revină PDL care are două nume pregătite ca variante de lucru pentru acest portofoliu, Mircea Miclea şi Cătălin Croitoru.

duminică, 7 decembrie 2008

TICHETE CADOU SINDICAT


Membrii de sindicat vor primi din partea SIPA Muntenia tichete cadou pentru anul scolar 2008-2009 cu ocazia sarbatorilor de iarna . Sunt indreptatiti sa primeasca tichete cadou numai membrii de sindicat care vor cotiza lunar pe intreaga perioada: 01.09.2008-31.08.2009. Primirea tichetelor cadou se certifica prin semnatura personala a membrilor de sindicat.In cazul in care un membru de sindicat nu achita cotizatia de sindicat ritmic pentru intreaga perioada mentionata mai sus, acesta se oblige sa restituie catre SIPA Muntenia contravaloarea tichetelor cadou primate in valoare de 60 lei.
Nu pot beneficia de aceste tichete cadou urmatorii:
1. Fostii membrii de sindicat care s-au pensionat la data de 31 august 2008 si nu mai activeaza in invatamant.
2. Membrii de sindicat care se gasesc in concedii de maternitate, deoarece pe aceasta perioada acestia nu platesc cotizatie sindicala.
Conducatorul unitatii scolare, liderul de sindicat si serviciul secretariat certifica prin semnatura veridicitatea datelor din prezentul table.

sâmbătă, 6 decembrie 2008

REZULTATE CONCURSUL DAN BARBILIAN 2008


Redam mai jos premiantii la Concursul Judetean de Matematica Dan Barbilian, desfasurat sambata 6 decembrie 2008 la Mioveni.Premiantii au primit diplome din partea ISJ si Primariei Mioveni. Administratia locala a oferit si premii in bani castigatorilor(200 lei-locul I, 150 lei-locul II, 100 lei locul III si 50 lei pentru mentiune).
clasa a IV-a
IORDACHE CRISTIAN, ŞCOALA NR. 11 PITEŞTI-PREMIUL I
PÎRLOG VLAD ŞCOALA NR. 11 PITEŞTI-PREMIUL II
BUTNĂRESCU NICHITA ŞCOALA NR. 14 PITEŞTI-PREMIUL III
JIDOVU BOGDAN ŞCOALA NR. 16 PITEŞTI-MENTIUNE
BĂDESCU ŞTEFAN IV ŞCOALA NR. 5 PITEŞTI-MENTIUNE
BRATU TEODOR ANDREI ŞC. L. REBREANU MIOVENI-MENTIUNE

clasa a V-a
MUNTEAN RADU aV-a SC 2 PITEŞTI,PREMIUL I
MITU ALEXANDRU aV-a SC 13 PITEŞTI, PREMIUL II
ILIESCU VALENTINA aV-a ŞC. " G. TOPÂRCEANU" Mioveni, PREMIUL III
TIRCOMNICU NICOLETA aV-a CNDG CÂMPULUNG, MENTIUNE
GĂIŞTEANU ALEXANDRU aV-a SC 3 PITEŞTI, MENTIUNE
JINGA ALIN CRISTIAN aV-a SC 3 PITEŞTI, MENTIUNE
LUCA DIANA aV-a ŞC. " G. TOPÂRCEANU" Mioveni, MENTIUNE


clasa a VI-a
CRAIOVEANU ALMA ŞCOALA NR. 3 CÂMPULUNG, PREMIUL I
STĂNCULESCU ELENA CRISTINA C.N.L. "Z. GOLESCU" PITEŞTI, PREMIUL II
STOICA THEODOR VI ŞCOALA NR.1 CÂMPULUNG, PREMIUL III
BOCANU MARIUS VI ŞCOALA Nr.1 PITEŞTI, MENTIUNE
IACOBESCU OVIDIU VI ŞCOALA NR. 3 CÂMPULUNG, MENTIUNE
NECULA EMANUEL VI ŞCOALA NR.1 CÂMPULUNG, MENTIUNE
MIHU OANA VI Şc. G. TOPÂRCEANU MIOVENI, MENTIUNE

clasa a VII-a
IONESCU FELIX SCOALA NR. 4 C.DE ARGEŞ-PREMIUL I
RADU IOANA ROXANA GR.SC."I.CANTACUZINO"PITEŞTI, PREMIUL II
VASILE NARCISA ŞC. "G TOPARCEANU" MIOVENI, PREMIUL III
CASAPOPOL ANA-ELIZA ŞC. "G TOPARCEANU" MIOVENI, MENTIUNE
FUSCEL ANDREEA IOANA CNVV C. DE ARGEŞ, MENTIUNE
IONESCU MĂDĂLINA C.N.L. "Z. GOLESCU" PITEŞTI, MENTIUNE
RISTOIU LAURA ELENA ŞC "L. REBREANU"MIOVENI, MENTIUNE


clasa a VIII-a
GHEORGHE ANDREI C.N.L ZINCA GOLESCU PITEŞTI-PREMIUL I
BĂRBULESCU ADRIAN ŞCOALA NR.11 PITEŞTI-PREMIUL II
CÎNTĂCIOIU DIANA ŞCOALA NR.3 PITEŞTI-PREMIUL III
AIOANEI SÂNZIANA GEORGIANA C.N.L ZINCA GOLESCU PITEŞTI-MENTIUNE
RIZEA GEORGE ŞCOALA NR.3 CÂMPULUNG-MENTIUNE
BRĂNESCU MIHAI ŞCOALA NR. 3 PITEŞTI-MENTIUNE
NICOLAE ALINA SC. L.REBREANU MIOVENI-MENTIUNE


clasa a IX-a
CALINESCU DRAGOS,CNLZG-PREMIUL I

clasa a X-a
CRISAN ANDREI,CNICB-PREMIUL I
ILIE MIHAI,CNVV-PREMIUL II
DOICA ALEXANDRA,CNVV-PREMIUL III
CRAI ALEXANDRA,CNICB-MENTIUNE
ANTON FLAVIUS,CNICB-MENTIUNE
VELCIU VERONICA-CNICB-MENTIUNE
RICANU COSMIN-LT I ZAMFIRESCU MIOVENI
clasa a XI-a
GEORGESCU BIANCA,CNVV-PREMIUL I
TURLEA ANA,CNDG,CNDG-PREMIUL II
SANDRU ELENA,CNDG-PREMIUL III
POSTARU ANDREI,CNICB,MENTIUNE
COSTACHE DENISA,CNLZG, MENTIUNE
TUICA LAURENTIU,CNLZG,MENTIUNE
MIERLOI MARINELA,LT I ZAMFIRESCU MIOVENI-MENTIUNE

vineri, 5 decembrie 2008

Concursul Dan Barbilian la Mioveni


Maine, 6 decembrie 2008 se va desfasura la Mioveni, deja traditonalul concurs de matematica Dan Barbilian. Elevii de liceu vor sustine proba scrisa la Liceul Teoretic Iulia Zamfirescu, iar elevii de gimnaziu la Scola George Toparceanu. Castigatorii vor beneficia de premii in bani consistente, acordate de Consiliul Local si Primaria Mioveni, care va asigura si masa concurentilor. La ora 19.00 va avea loc festivitatea de premiere la Casa de Cultura a Sindicatelor Mioveni.Sunt de apreciat eforturile cadrelor didactice din scolile implicate in organizarea concursului: Liceul Iulia Zamfirescu, Scoala George Toparceanu din orasul Mioveni, precum si Inspectoratul Scolar Judetean Arges.
In februarie, tot la Mioveni se va desfasura concursul si la disciplina informatica.
Mult succes echipajelor din Mioveni, Campulung, Curtea de Arges si din Pitesti.

Scoala Nr.1 „Nicolae Simonide“ - gazda norvegienilor si spaniolilor


La Şcoala Nr. 1 „Nicolae Simonide“ au venit cadre didactice din Norvegia şi Spania, în cadrul parteneriatelor şcolare iniţiate de proiectul „Comenius“.
Coordonatoarea programului, totodată şi psihologul şcolii, doamna Viorela Coandă, ne-a spus că profesorii din Norvegia (de data aceasta neînsoţiţi de copii) au sosit de ieri-seară, urmând ca astăzi să sosească şi profesori din Spania. A fost organizată o lecţie deschisă.
Educaţie europeană
„Comenius” înseamnă o primă componentă a Programului de Învăţare pe Tot Parcursul Vieţii şi se adresează instituţiilor de învăţământ preuniversitar de stat şi private (grădiniţe şi şcoli postliceale), tuturor elevilor, profesorilor, părinţilor şi ONG-urilor. „Comenius” sprijină financiar parteneriate şcolare, proiecte de formare a personalului didactic, stagii de formare continuă pentru a creşte calitatea educaţiei. „Comenius” a sprijnit din 2006 copiii şi profesorii de la Şcoala Nr.1, pentru a dobândi competenţele şi abilităţile necesare pentru dezvoltarea personală. Un alt obiectiv îl reprezintă înţelegerea diversităţii culturale.
„Asistăm la a doua venire a partenerilor străini la noi în ţară. Am avut activităţi artistice lansate creativ de partenerii noştri străini.Am lucrat cu copiii, ajutaţi de terapia prin artă, prin joc, prin lucru manual, precum modelarea plastică şi artele plastice. Anul trecut în decembrie am sărbătorit ziua celor trei ţări, România, Spania şi Norvegia, şi am realizat un schimb cultural, de identitate naţională. Noi, românii, am împrumutat tradiţiile, stilul specific spaniol şi norvegian, adaptându-le apoi graţie spectacolelor şi activităţilor. Străinii au încercat şi ei să ne cunoască mai bine, astfel fiind înlesnită comunicarea interculturală şi diversitatea“ – ne-a declarat profesoara Viorela Coandă.

Elevii din Suseni merg la o toaleta mizera si nu se pot incalzi la centrala termica


Primarul Radu Doru nu a făcut recepţia lucrărilor de reabilitare a şcolii # În loc să încerce să soluţioneze problema, edilul şi-a închis telefonul # Inspectorii ASP Argeş au amendat primăria cu 2.000 lei pentru că apa de la cişmeaua din curtea unităţii nu este potabilă # Inspectorul general Gabriel Bratu va anunţa Prefectura de neregulile găsite

in imagine primarul de Suseni
Inconştienţă, nepăsare, lipsă de bun simţ… De asta dă dovadă primarul comunei Suseni, Radu Doru, care, în loc să rezolve problemele din „ograda” sa, preferă să îşi închidă telefonul. Din cauza lui, mai mulţi copii ce învaţă la şcoala din localitate sînt privaţi de cele mai elementare condiţii de igienă şi confort. Elevii nu pot folosi grupurile sanitare şi nici nu se pot încălzi la centrala termică, întrucît edilul nu a făcut recepţia lucrărilor de reabilitare a şcolii, ce a avut loc în două etape, în 2007 şi la începutul acestui an. Astfel, micuţii sînt nevoiţi să folosească wc-ul din curtea şcolii care arată jalnic. Mai mult decît atît, se putea petrece e adevărată tragedie în masă, întrucît inspectorii Autorităţii de Sănătate Publică Argeş au descoperit că apa de la cişmeaua din curtea şcolii nu este potabilă. Şi de această dată de vină este tot primarul, potrivit spuselor directorului ASP, Rocsana Marinescu. „În urma controlului asupra sistemului public de aprovizionare cu apă din localitatea Suseni s-a constatat neasigurarea monitorizării calităţii apei potabile de către Primăria Suseni în administrarea căreia se află acest sistem”.

„Este o lipsă de responsabilitate“

Inspectorii din cadrul ASP au recoltat marţi probe de apă, iar rezultatul a arătat că nu este în parametrii de potabilitate din punct de vedere bacteorologic. „Am dispus oprirea temporară a consumului de apă de către utilizatori pînă la asigurarea parametrilor de potabilitate din incinta şcolii, iar Primăria Suseni a fost amendată cu 2.000 lei. Am recomandat monitorizarea calităţii apei, consemnarea operaţiunilor de dezinfecţie efectuate zilnic, precum şi a tuturor intervenţiilor realizate în sistemul de aprovizionare cu apă”, a mai precizat doctorul Rocsana Marinescu. Ieri, inspectorul şcolar general Gabriel Bratu a trimis o echipă la şcoala din Suseni pentru a vedea investiţiile făcute de primarul Radu Doru. „Atît grupurile sanitare cît şi centrala termică sînt funcţionale, numai că primarul nu a făcut recepţia lucrărilor şi ca urmare copiii nu pot beneficia de investiţia făcută. Este o lipsă de responsabilitate la exercitarea mandatului de primar şi tocmai de aceea îi voi face adresă, dar voi anunţa şi conducerea Prefecturii de cele constatate. Mai mult decît atît, în loc să încerce să rezolve problema, primarul şi-a închis telefonul”, ne-a spus „generalul” Bratu.
Sursa:societateaargesana

Profesori fara bani de sarbatori


In Arges sunt profesori suparati ca raman fara bani de sarbatori. Din cauza primarului care sustine cu nu sunt bani, dascalii risca sa nu primeasca salariile in aceasta luna. Profesorii care se pare nu-si vor primi banii, tichetele cadou si nici naveta nu li se va deconta, sunt cei din Scolile Bughea de Sus, Bughita si Malin.

Primarul spune ca nu are bani: „Sa va invatati sa nu mai cereti!”
Dascalii se plang ca nu isi vor primi salariile, iar primarul localitatii Bughea de Sus, Nicolae Pepenel spune ca nu sunt bani. Lidera de sindicat afiliata SIPA Muntenia si profesoara de istorie la Scoala Bughea de Sus, Elena Petrescu a povestit despre nemultumirile profesorilor din aceste scoli.

„Ne intarzie frecvent salariile. Dupa luna iulie, abia i-am luat la jumatatea lunii septembrie, de fiecare data intarzie cu cel putin noua zile, iar plus de aceasta, pe luna decembrie a spus ca nu are de unde sa ne dea banii, ne-a anuntat inca de luna trecuta. Cel mai devreme se pare ca ii vom primi prin februarie, martie” a explicat, suparata, Elena Petrescu. Aceasta a adaugat ca nu vor beneficia nici de tichetele cadou de sarbatori, iar naveta care trebuie decontata suta la suta profesorilor, nu se realizeaza decat partial. Profesorii au depus cerere la primarie, in luna noiembrie, pentru a solicita salariul la timp, insa Elena Petrescu a explicat ca dascalii au primit un singur raspuns de la primarul Pepenel: „Sa va invatati sa nu mai cereti!”.

Profesorii vor sa faca presiuni asupra primarului din localitatea Bughea de Sus, deoarece se apropie sarbatorile, si „raman fara bani”. „Am vrea sa stim cand ne vom primi salariile” a adaugat lidera de sindicat Elena Petrescu.

joi, 20 noiembrie 2008

Scandal la Universitatea Pitesti

Profesorii susţin că nu au fost plătiţi pentru orele suplimentare
Rectorul Gheorghe Barbu recunoaşte că nu s-au plătit orele suplimentare. „Sunt unii profesori care nu şi-au primit deloc salariile pe luna octombrie. Este o situaţie delicată, rezultată din balamucul majorării salariilor profesorilor cu 50%. Această problemă ar putea exista şi în luna decembrie”, a declarat rectorul. Situaţia este aceeaşi în toată ţara, sindicaliştii de la Alma Mater susţinând că universităţile nu au primit banii de la buget şi multe dintre ele au plătit salariile din venituri extrabugetare. Problemele legate de salariile profesorilor universitari vin după ce Guvernul a amânat majorarea salariilor cu 50%, deşi Parlamentul a aprobat o lege în acest sens, act normativ care a fost promulgat şi de preşedintele Traian Băsescu.
Sindicaliştii din învăţământul universitar susţin că sunt probleme şi cu bugetul pentru luna noiembrie, iar dacă Ministerul de Finanţe nu le va rezolva, profesorii nu îşi vor primi salariile la timp nici în luna decembrie.
Potrivit liderului de sindicat al Universităţii din Piteşti, prof. Mircea Bărbuceanu, pentru neplata orelor suplimentare se face vinovată conducerea. “Am solicitat executare silită şi am depus plângere penală împotriva conducerii universităţii, care refuză să ne plătească orele suplimentare. Ieri (n.r. luni) am primit doar salariile, orele suplimentare nefiind plătite.”, a declarat Mircea Bărbuceanu.
La rândul său, rectorul Gheorghe Barbu recunoaşte că nu s-au plătit orele suplimentare, fiind o situaţie similară în toată ţara. “Sunt unii profesori care nu şi-au primit deloc salariile pe luna octombrie. Este o situaţie delicată, rezultată din balamucul majorării salariilor profesorilor cu 50%. Această problemă ar putea exista şi în luna decembrie”, a declarat Gheorghe Barbu.
Sindicaliştii de la Universitatea din Piteşti se gândesc la proteste, o decizie în acest sens fiind luată săptămâna viitoare.

miercuri, 19 noiembrie 2008

LA MULTI ANI, ISJ!


Maine 20 noiembrie 2008 zi de sarbatoare pentru Inspectoratul Scoalar Judetean Arges care implineste 40 de ani de la infiintare. Cu aceasta ocazie de la ora 10 va fi dezvelita o placa aniversara si cel de-al 13-lea inspector general al ISJ Arges dl prof Bratu Gabriel va inmana diplome de felicitare pentru intreaga activitate desfasurata in ISJ celor 12 "generali".

Concurs directori


Pe cele aproximativ 90 de posturi de director/dir adj scoase la concurs s-au prezentat doar 30 de candidati.
Prima zi de concurs ar fi trebuit sa fie luni 17-11-2008 cand erau programati sa fie examinati:
HALER DANIELA-Scoala 3 Pitesti
CIOARA PAULA-Scoala 13 Pitesti
TEODOREANU ELENA-Scoala Liviu Rebreanu Mioveni
RADU CONSTANTIN-Scoala Titesti
Din cauza ca dna inspector adj Barbu are probleme de sanatate acestia au fost reprogramati pentru vineri.

A doua zi
de concurs din cei 8 candidati au fost declarati reusiti doar 2.
STANESCU GHEORGHE-Bughea de Sus
PAUNESCU MIHAI-Clubul Copiilor Campulung
Ca observator din partea SIPAM a fost dl Voica Adrian.

A treia zi de concurs din cei 8 candidati, doar 3 au fost declarati reusiti. Din nou problemele de legislatie care au pondere mult prea mare in raport cu punctajul total, se dovedesc cuiul lui Pepelea.Cei 3 noi directori reusiti sunt:
MUSTOCEA CARMEN-Liceul Ion Barbu
FLORESCU IRINA SIMONA-LPS Pitesti
CRETU DANIELLA -Liceul Iulia Zamfirescu Mioveni
Din partea SIPAM a participat ca observator dl prof Ionut Voiculescu.

In A patra zi
este randul candidatilor peste functia de director.

Mentionam buna organizare a concursului si totala transparenta, pentru care presedintele comisiei dl insp VLADAU merita felicitari.em>

marți, 18 noiembrie 2008

O profesoară din Arad a intrat în greva foamei şi acuză discriminări salariale


IN FOTO, prietenul nostru de la Arad, dl prof Danut Ienesescu, liderul Sindicatului Democratic din Invatamant Arad, care este un luptator pentru drepturile salariale ale membrilor de sindicat.
O profesoară de la şcoala generală "Ioan Slavici" din comuna arădeană Şiria a intrat în greva foamei, susţinând că primeşte un salariu mai mic decât colegii ei, care fac parte dintr-un sindicat care a câştigat în instanţă dreptul de recalculare a salariului de bază.
Profesoara Carmen Meleag s-a prezentat luni dimineaţa, la cursuri, după care a anunţat că intră în greva foamei, solicitând conducerii unităţii de învăţământ un pat.

"Nu voi renunţa la greva foamei până nu mi se face dreptate. Eu sunt membru al Sindicatului Liber din Invăţământ şi nu am beneficiat ca şi colegii din celălalt sindicat (Sindicatul Democratic din Învăţământ Arad - n.r.) de majorări salariale şi chiar salarii retroactive. Consider că se încalcă Constituţia României, contractul colectiv de muncă şi Codul Muncii, care interzic discriminările salariale din cauza apartenenţei la un sindicat sau altul. Mă simt discriminată şi forţată să trec dintr-un sindicat în altul, pentru a beneficia de creşterea salariului", a declarat Carmen Meleag.

Liderul Sindicatului Liber din Învăţământ Arad, Maria Buruc, s-a deplasat la şcoala din Şiria pentru a o determina pe profesoară să renunţe la greva foamei. "Tot încerc să o înduplec să renunţe la protest, dar ea este foarte hotărâtă să continue. Doamna Carmen Meleag este de peste 20 de ani în învăţământ şi este profesor-inginer. Din partea şcolii a primit un pat murdar într-o sală din şcoală, pentru a continua protestul. A venit o maşină a Ambulanţei pentru a-i verifica glicemia şi tensiunea. Voi continua să o conving să renunţe la protest", a afirmat Maria Buruc.

Profesorii care sunt membrii în Sindicatul Democratic din Învăţământul Arad, al carui lider este dl prof. Dan Ienesescu au beneficiat in urma unor actiuni in instanta de anumite diferente salariale. Doamna profesoara Carmen Meleag, constatand ca sindicatul(altul decat cel condus de dl Dan Ienesescu) al carui membru este nu-i apara interesele, asa cum o face liderul Dan Ienesescu, a intrat in greva foamei. Asupra acestui lucru ar trebui sa reflecteze mai mult si o parte minoritara cei drept, din corpul profesoral din jud Arges care sunt membri ai unor sindicate care nu au nimic de-a face cu apararea intereselor membrilor de sindicat.

luni, 17 noiembrie 2008

Opinii despre Reforma Invatamantului-episodul 2

REFORMA INVATAMANTULUI SI CAMPANIA ELECTORALA
3. DRAMA INTELECTUALITĂŢII
Oameni de cultură români şi oameni de cultură de naţionalitate română
Nu trebuie să ne mire consecinţele ci faptul că nu reuşim să înţelegem cauzele.
<>
(Albert Einstein)
Şcoala noastră a format mulţi oameni de cultură, dar nu suficienţi oameni de cultură români. Necunoscătorii culturii poporului român, unii chiar români, afirmă despre locuitorii acestei ţări că ar fi doar nişte ,,barbari'' încă de pe vremea dacilor, şi sunt şi acum ,,înapoiaţi''! Astfel de afirmaţii privind starea de ,,înapoiere a unei culturi'' sunt consecinţe fireşti a demersurilor didactice greşite în instrucţia şi educarea oamenilor de cultură a acestui popor. Şcoala, instituţie finanţată de comunitatea românească, cu menirea firească de a pregăti oameni de cultură capabili să cultive ogorul cultural al comunităţii, pentru a obţine recolte utile comunităţii, a produs şi oameni de anti-cultura comunităţii.
Faptul că autorii dicţionarului occidental de referinţă ,,Larousse'' nu vorbesc despre români ca despre o naţiune importanta pentru dezvoltarea civilizaţiei umane, este o consecinţă a unor cetăţeni români, şcoliţi în România care au transmis ce au învăţat în şcoala românească! De menţionat că aceşti români sau foşti români sunt menţionaţi ca oameni de cultură a altora!!! Consecinţă firească a unui sistem instructiv educativ cosmopolit anti-autohton.
Pregătirea în şcoli a elevilor pentru a aprecia orice altă cultură şi mai puţin cultura română, duce la un handicap în cunoaşterea propriei culturi şi la o poziţionare demnă în contactul cu alţi oameni ai altor comunităţi, şi o mare reţinere în promovarea propriei culturi. Starea de subordonare însuşită în mod inconştient în anii de şcoală se manifestă prin mari dificultăţi în :
- identificarea de valori în cultura comunităţii în care are părinţii;
- recunoaşterea originalităţii acesteia;
- promovarea în exterior cu demnitate a culturii comunităţii în care s-au născut.
Remarcabilă comportarea oamenilor de cultură neromâni care, intrând în contact direct cu ruralul şi vestigiile istorice de pe aceste meleaguri, identifică impresionante valori culturale pe care le promovează în lume. Aceşti oameni de cultură străini, în absenţa handicapului de subordonare culturală, sunt impresionaţi de vechea cultură a acestui popor şi văd ceea ce uni oameni de cultură de naţionalitate română nu reuşesc să conştientizeze. Deficienţele de pregătire în cultura autohtonă a făcut ca unii absolvenţii, formaţi ca oameni de cultură să nu cunoască şi să nu înţeleagă tradiţiile comunităţii. Cultural ei nu mai aparţin poporului care a investit în ei şi nu mai sunt oameni de cultură români.
Au existat oameni de cultură şcoliţi în România, care aflându-se în faţa unor valori autohtone, au emis judecăţi penibile şi au adoptat decizii cu consecinţe economice şi sociale dezastruoase. Acestor oameni de cultură, nu li se poate imputa nimic ci sistemului care i-a format.
O instrucţie greşită în şcoli a făcut loc unor altor idei greşite, propagate destul de puternic în societatea românească: ,, deloc mândri cu originea lor, unii dintre români afirmă că toate aceste prilejuri de mândrie naţională ţin doar de domeniul trecutului, că România de astăzi ar fi… o ţară bolnavă, fără civilizaţie, fără personalităţi marcante, ea fiind mereu codaşa Europei''. Idei care îşi au rădăcinile în teoriile oficiale privind originea limbii şi poporului român, ca urmaşi ai Romei.
Preţul plătit de acest popor pentru că ,,se vrea urmaş al Romei'' este mare:
- crearea de oameni de cultură de origine română îndepărtaţi de tradiţia şi sufletul populaţiei autohtone;
- existenţa în decursul istoriei a unui număr mic de oameni de cultură români, cu consecinţele politice corespunzătoare prin lipsa unei elite politice române;
- formarea de oameni politici de origine română cu o mare mobilitate politică de la o naţiune la alta, fapt ce a făcut dificilă constituirea unei clase politice româneşti;
- imprimarea în personalitatea indivizilor prin educaţie a două faţete una aparent luminoasă, cu care ne-am putea mândri iar alta deosebit de nefavorabilă, care ne face de ruşine în Europa; şi-i ţine pe români ,,la locul lor de slugi''. Nu numai odată de a lungul istoriei s-au luat hotărâri ce ne priveau în afara voinţei noastre fiind monedă de schimb pentru alţii.

4. CE CULTURĂ SĂ ADOPTĂM?
<> (Napoleon Savescu).

Tradiţiile sunt forme de manifestare a celor mai eficiente modalităţi de adaptare a oamenilor la ecosistemul în care trăiesc.
Cei investiţi de societate cu mari responsabilităţi în educarea tinerei generaţii, încât să nu mai fim nefericiţi într-o ţară bogată, trăiesc momente de incertitudine privind scara valorilor culturale, a ceea ce este bun sau nociv în formarea noilor generaţii. Incertitudinea este accentuată şi prin faptul că, de multe ori, ce la alţi pare eficient la noi nu merge, sau ce este rău pentru noi este bun pentru alţii şi invers! Faptul că valorile care au stat la baza celor care s-au ocupat de educaţie şi de formarea omului nou, au fost de-a lungul istoriei, importate când de la turci, ba de la ruşi, maghiari, romani, austrieci, francezi etc. după cum bătea vântul istoriei a produs şi o falie de neîncredere mocnită între educatori şi cei educaţi, mai ales că aceste valori de împrumut erau de multe ori aplicate în mod slugarnic în numele unui pseudo-multiculturalism şi în puternică contradicţie cu specificul locului, bulversând din ce în ce mai mult propria cultură. Cu toate aceste valuri de reforme, setul de comportamente specifice culturi noastre este şi în prezent în haos, iar armonia şi fericirea marii majorităţi a românilor este departe de cea dorită. Cu toate că este bogată în resurse România este totuşi o ţară cu mulţi oameni săraci, cu legi care nu se respectă şi cu cetăţeni forţaţi să plece aiurea pentru a-şi câştiga o bucată de pâine. Resursele privatizate în beneficiu străin.
Şi atunci apare întrebarea firească: - Ce este de făcut?
Se ştie că:
- ceea ce face diferenţa între ţările sărace şi cele bogate este atitudinea oamenilor acestora faţă de anumite aspecte ale propriei culturi: etică, integritate şi cinste, drepturile celorlalţi, legi şi regulamente, dorinţa de perfecţionare, muncă, punctualitate, responsabilitate, ordine şi curăţenie, cumpătare care asigură armonia internă şi în particular fericirea individuală. Ţări ca Anglia, Germania, Danemarca, Suedia etc. au format cetăţenilor atitudini puternic ancorate în propriul trecut, cu o constantă continuitate autohtonă, atitudini probate ca valabile, pentru ei, de nenumărate ori de-a lungul istoriei;
- unele popoare trec uneori prin momente grele, şi pentru a nu dispărea din istorie îşi caută resursele necesare pentru a putea porni mai departe. În acele momente de cumpănă îşi caută rădăcinile propriei culturi, îşi caută propria identitate întorcându-se spre propriile valori strămoşeşti, pentru a se reîncărca cu energii benefice necesare evoluţiei într-o nouă etapă istorică.
În prezent, trecem printr-un moment de criză morală, atât în sistemul social, politic, economic cât şi educativ; criză care ne cheamă la o revizuire a resurselor culturale, la identificarea celor autentice pentru a extrage de aici filonul moral util bunăstării societăţii româneşti, în consecinţă direcţia de mers a sistemului instructiv educativ.
Având în vedere că oficial noi avem origine daco-romană, este firesc ca baza propriilor noastre valori să se sprijine pe cele două culturi şi-n consecinţă pe valorile morale ale dacilor şi romanilor, pe baza cărora să stabilim axele de coordonate a propriului sistem educativ care să formeze absolvenţi, cetăţeni cu atitudini utile comunităţii care i-a produs. Această acţiune ar avea trei mari câştiguri:
- putem selecta ce este mai valoros de la cele două culturi;
- nu vom mai fi tentaţi să le tot schimbăm, după cum bate vântul istoriei, pentru că valorile morale ale culturii dacice şi a celei romane sunt bine cunoscute de către europeni şi stau la baza propriilor lor valori;
- în legătură cu moralitatea celor două civilizaţii există suficient de multe informaţii.
Romanii ( <>): Aceia, născuţi în cetatea Romei erau educaţi după obiceiurile cele mai barbare, pe care le exercitau apoi cu cruzimea care le era proprie. Mulţi conducători romani se comportau faţă de propriii lor cetăţeni ca nişte asasini.
Daco - geţi (<>): Care încă demonstrează că şi-au însuşit cele mai umane obiceiuri şi care cu greu le mai păstrează, în aşa zisul <>.
Aşa că nu ne-ar rămâne decât să analizăm valorile morale şi educative ce se cultivau, puse în valoare de relaţiile interumane din viaţa de zi cu zi ale cetăţenilor daci sau romani, prin felul de a fi şi a se comporta ca cetăţeni, apoi să selectăm ce este util comunităţii noastre din atitudinile şi comportamentele indivizilor promovate de cele două culturi:
A. Atitudini ale cetăţenilor romani la ei acasă, la Roma
J. Bingham şi colab., în Enciclopedia Lumii Antice creionează sugestiv comportarea cetăţenilor Romei imperiale:
I. O bună parte din ei duceau o viaţă de paraziţi. Prin jefuirea popoarelor cucerite, a noncetăţenilor romani, imperiul le asigura cetăţenilor romani ai Romei şi familiilor lor gratuit sau la preţuri mici:
1) hrană;
2) distracţii. Pentru ocuparea timpului liber şi relaxare, imperiul construind şi asigurând funcţionarea:
a) termelor publice (unele cu capacităţi de până la 1600 de oameni);
b) circus-urilor (hipodromuri) pentru cursele de cai (unele cu capacităţi de până la 250 000 de oameni);
c) teatrelor - cu reprezentaţii foarte grosolane ori foarte violente , încât de multe ori un condamnat lua locul actorului la un moment dat pe scenă, pentru a fi torturat şi ucis în faţa publicului care aplauda cu frenezie;
d) stadioanelor (unele cu capacităţi de până la 50 000 de oameni şi o frecvenţă a spectacolelor de până la 93 de zile/an. Colosseumul cu o capacitate de 80 000 de oameni a ajuns ca, la inaugurare, într-o singură zi să omoare 5 000 de animale, iar luptele să dureze 100 de zile ). Pe arenele acestor stadioane se organizau jocuri (distracţii bestiale) de o violenţă şi cruzime de nedescris:
- lupte între animale cu masacrarea lor;
- oameni neînarmaţi împinşi în arenă pentru a fi sfâşiaţi de animalele înfometate (în acest fel au fost masacraţi mii şi mii de creştini);
- răstigniri pe cruce, oameni arşi de vii etc.
- lupte pe viaţă şi pe moarte, între oameni şi animale sălbatice;
- lupte pe viaţă şi pe moarte, între oameni înarmaţi.
În acest fel mii de oameni şi animale erau măcelăriţi pentru amuzamentul poporului care era entuziasmat de ceea ce se întâmpla. Prin aceste spectacole, la care se cheltuiau sume fabuloase, << era formată, cultivată dorinţa de distrugere, nebunia sângeroasă a gloatei>>.
II.. Între preocupările zilnice ale cetăţeanului de rând al Romei imperiale îşi găseau un loc important următoarele activităţi:
- să participe la spectacolele şi distracţiile organizate de împărat şi de cei care doreau să le câştige simpatia;
- să primească raţiile (subvenţiile) gratuite de grâne, în cazul în care nu le primeau la timp, considerau că li s-a încălcat un drept fundamental şi izbucneau revolte violente;
- să-şi viziteze patronul ( capul marii familii) în fiecare dimineaţă, să-l informeze, să-l însoţească oricând ieşea în oraş, să voteze pentru el, să-i susţină acţiunile etc.;
- ,,aveau, n-aveau treabă” mergeau în locurile publice pentru a-şi petrece ziua şi a se informa…;
- să nu plătească taxe;
- şi chiar să arunce gunoiul din casă pe geam în stradă ,,în capul trecătorilor”.
III. Cetăţeanului bogat al Romei imperiale, care vrea putere politică, era interesat:
- să vorbească greceşte; greaca era limba apreciată de elită;
- să aibă foarte mult pământ;
- să aibă o mulţime de susţinători – clienţi - care erau dependenţi de el, împrumutându-le bani, îi ajuta în carieră iar uneori îi invita la masă;
- să se facă cunoscut ca un apropiat al poporului. În acest sens cheltuia mulţi bani sprijinind susţinătorii, organizând spectacole cât mai sângeroase pentru a distra poporul. Contribuia financiar la construcţii publice: teatre, circus-uri (hipodromuri), stadioane, temple etc. pentru a fi iubit de popor;
- să facă parte din diferite grupări politice. Pentru acestea risipeau mulţi bani dând petreceri monstruoase, caracterizate prin excese nemaiîntâlnite de mâncare şi vin, adevărate orgii (pentru a putea mânca şi bea mult stăteau culcaţi, iar când se umpleau de mâncare şi băutură până-n gât, aveau ustensile pregătite pentru a-şi provoca voma şi apoi o luau de la capăt cu vinul şi mâncarea);
- să fie ales în Senat;
- să obţină funcţii publice. Prin comploturi şi intrigi căutau să-şi asigure cariere de succes în viaţa publică. Duşmanii erau înlăturaţi fără milă; istoria Romei este sufocată de asasinate.
Din cele prezentate reiese că Statul Roman cultiva anumite valori morale şi educative asigurând formarea unor atitudini specifice cetăţeanului Romei imperiale: extrem de vicios şi crud, şi care nu prea avea timp pentru muncă.

B. Atitudini ale strămoşilor noştri carpato-danubieni, la noi acasă
În lumea antică extrem de vicioasă şi crudă, despre daco - geţi s-a vorbit şi se vorbeşte în cele mai diverse colţuri ale lumii, ca despre o oază de lumină care a făcut istorie, astfel:
-Whitney Smith, fostul director al Institutului american pentru drapele, plasează dragonul dacic împreună cu variantele sale, între drapelele care au făcut istoria lumii;
- Marija Gimbutas, profesoară la Universitatea din Los Angeles, California, spune: ,,că România este vatra a ceea ce am numit vechea Europă, o entitate culturală cuprinsă între 6500-3500 î.d.H., axată pe o societate matriarhală, teocratică, paşnică, iubitoare şi creatoare de artă…’’
- J. Carpentier, F. Lebrun, spune că pe la 4700 î. Hr. tehnicile agricole de creşterea animalelor, cultura grâului şi a meiului, determină sporirea populaţiei producându-se noi migrări din Ungaria care duc tradiţiilor danubiene, tehnicile agricole şi de prelucrarea aramei spre ţărmurile: Mării Nordului, Mării Baltice, Mării Mânecii, ale Văii Loarei şi în Bretagne. Existând o mulţimi de centre indigene de turnat arama, Ungaria exportă toporaşe de aramă spre vest şi răspândeşte noua tehnologie.
- E. Iaroslavschi, descoperă că la Complexul din Munţii Orăştiei există peste 200 de terase antropogene. Au fost identificate ... numeroase unelte, cuptoare, urme de ateliere etc. cu unelte de prelucrare a fierului. Lupele de fier ( găsite de ordinul tonelor) şi lingourile ocupă pe departe primul loc. Un număr mare de piese de orfevrar dovedeşte marea producţie de obiecte de artă aplicată, din metal preţios. Aici era deosebit de dezvoltată metalurgia, meşteşugul făurăriei şi prelucrării metalelor punând în evidenţă un mare avânt economic a cărei producţii era destinată comercializării în zone mai mult sau mai puţin îndepărtate, Complexul mai sus amintit fiind un imens centru economic şi spiritual al lumii antice. Locuinţele unele cu planuri complicate, cu acoperişuri de ţiglă au apă curentă .
- Pr. D. Bălaşa, spune că Vechea Europă ... era condusă de regine.... cea dintâi regină cunoscută nominal se numea Hestia ... au alcătuit un cod de legi ce s-a numit Codul Belaginelor (al Legilor Frumoase)...cod care cuprindea normele de comportare a cetăţenilor... preluate mai târziu de Zamolxis.
- Joannes Magnus Gothus, Roma, 1554, spune despre Samolses <<şi-a educat neamul, pe geţi, ca prin virtuţi să ducă o viaţă cinstită, dar că este necesar să înveţe câte ceva şi din disciplina militară, pentru că omul nu trebuie să se gândească numai la sine, el fiind născut mai ales pentru patrie>>;
- Carolus Lundius, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Suediei, care în cartea <> 1687, din care aflăm că primele legi scrise din istoria omenirii le datorăm lui Zamolxis, care aparţinea Geţilor. Acelaşi om de ştiinţă suedez ne spune: <>.
- Împăratul Iulian - Apostatul (331 - 363), în Cezarii spune despre <>;
- Chrisostomus, Clement Alexandrinul, Diodor din Sicilia, Iordanes: vorbesc despre daci, geţi, regina Tomiris (întemeietoarea Tomisului), Dromihete şi arată superioritatea civilizaţiei acestora, modestia şi dorinţa de a trăi în pace cu vecinii;
- Strabon scria că, ascultându-l pe Deceneu , geto – dacii <>;
- Pomponius Mela ne spune că la unii traci folosirea vinului este necunoscută;
- Herodot arată că dacii sunt băutori de lapte;
- Marţial spune despre copilul dac că este sătul de laptele juncanelor getice, jucând-se cu cercul sarmatic;
- Herodot- vorbind despre Zamolse constatăm că acesta, cu mult înaintea grecilor, a înfiinţat prima şcoală cu local propriu din istoria omenirii şi a utilizat metode moderne de predare;
- Ovidiu geto - dacii aveau drept documente pe care scriau tăbliţe din ceară;
- Iordanes, istoricului get, vorbeşte despre Deceneu: care a fost una din acele impresionante personalităţi care si-au creat un loc de frunte în istoria lumii cu realizări impresionante:
- instrucţie: i-a instruit pe daci <>;
- juridic: poporul se conduce după legi, Legile Belagines - Legile Frumoase;
- moral-religios: populaţia este adusă la o viaţă cu norme morale avangardiste, implementate în mare parte cu ajutorul religiei;
- tehnic: metode avansate de prelucrare a metalelor(a căror secrete nu sunt descifrate nici până în prezent), pietrei etc.;
- medical: concepţii moderne în tratarea bolnavilor.
<> urmărind în continuare descrierea lui Iordanes se constată cu surprindere că în Dacia acelor timpuri se putea vorbi despre o activitate ştiinţifică organizată şi diversificată pe domenii de activitate!!! (ce reapare în Europa mult mai târziu!!!) şi de instruirea spirituală a stratului ierarhic superior de sacerdoţi şi tarabostesi daci.
Opunându-se pătrunderii în Dacia a cultelor străine, vătămătoare pentru sănătatea spirituală si corporală a geto-dacilor, a înlăturat cultul bahic sau dyonisiac asociat cu cultura viţei de vie şi cu orgii. El a determinat pe Burebista să dispună distrugerea viţei de vie—planta sacră a lui Dyonisos. Ceea ce este extraordinar este că atât preoţimea cât şi poporul l-a sprijinit în acest act extraordinar, de stârpire a viţei de vie. De aici se poate trage încă o concluzie: la daci viciul beţiei nu apucase să-şi câştige adepţi, acesta pătrunde în nordul Dunării cu sprijinul armatei romane.
Deceneu considera că viitorul şi strălucirea poporului său depind numai de înalta ţinută morală şi plecând de la această premisă se poate clădi un edificiu statal si social trainic, motiv pentru care, sprijinit de Burebista, a înfăptuit o profundă reformă socială şi religioasă a poporului geto-dac. Această reformă, celebră în lumea antică, a fost pusă în practică nu prin legi oficiale şi seci ci prin răbdare şi educaţie, prin legi blajine. Deceneu a impus sobrietatea şi cumpătarea, acea modestie a sufletului ale cărei valenţe răzbat din textul lui Platon. Deceneu a cerut poporului <> ca efect al educaţiei prin dreptate. Geţi fiind recunoscuţi în antichitate ca fiind <> dintre cei cu care se înrudeau, caracteristică desigur foarte veche.
Cum pot vorbii anumiţi istorici despre dispariţia Daciei, când atâţia împăraţi romani şi-au luat numele de învingători ai dacilor, oare aceştia nu au ştiut împotriva cui s-au războit. Iar alţii s-au mândrit cu numele de dac: << Vitejia şi renumele de dac, pe care şi l-au luat mai apoi atâţia suverani ai Romei… chiar daci la origine, au impus în conştiinţa antichităţii un tip exemplar de comportament uman. Aşa se explică prezenţa statuilor de daci pe Arcul de Triumf a lui Constantin cel Mare de la Salonic, … sau de la Roma. Chiar pe sarcofagul din porfir egiptean al Sf. Împărătese Elena…se pot vedea figuri de nobili şi conducători geto – daci. Ce pot fi aceste statui reprezentând chipuri de conducători şi nobili daci … decât cinstirea vitegiei şi un elogiu mobilizator al spiritului dacic, dimpreună cu sentimentul mândriei etnice pe care Constantin cel Mare neîndoielnic îl trăia, cinstindu-l…>>. Z CÂRLUGEA, Regalian restauratorul Daciei libere, publicat în rev. DACIA magazin, nr. 55. 2008, pag 17.
Trebuie însă precizat că ceea ce spunea Iordanes şi alţi istorici antici, mulţi duşmani daco - geţilor nu sunt sclipiri de moment a unor patriarhi: Hestia, Zamolxe, Deceneu ci un crez al unei culturi care din cele mai vechi timpuri vine ca un filon de aur în viaţa satelor din acest spaţiu geografic.
Aceste valori morale şi educative cultivate în acest spaţiu geografic se regăsesc în aşa zis: bun simţ al omului de la ţară, pus în valoare de relaţiile interumane din viaţa de zi cu zi a ţăranului care a fost şi este un păstrător de neclintit a străvechii culturi şi nu numai.

C. Am fost celebri în antichitate, şi-n prezent avem oameni celebrii - dar necunoscuţi de elevi
Demne de menţionat sunt şi realizările contemporanilor noştri despre care nu prea vorbim:
 România este pe primele locuri in lume la… exportul de inteligenţă. De exemplu, la 'Microsoft', a doua limba vorbita este româna, iar la NASA mulţi dintre specialiştii de prim rang sunt tot români.
 La salonul invenţiilor de la Geneva (aprilie 2001), România s-a clasat pe locul I în privinţa numărului de premii obţinute şi pe locul II (după Rusia) ca număr de invenţii prezentate. Adică a luat premii pentru toate cele 62 de invenţii prezentate (22 premii I; 18 premii II; 22 premii III)!! Delegaţia română s-a mai întors de la Geneva şi cu 4 premii speciale din partea delegaţiilor altor ţări, un premiu de creativitate (pentru Ionuţ Moraru - invenţia <>), Medalia expoziţiei şi Diploma salonului pentru contribuţia excepţionala în promovarea invenţiilor.
 La olimpiada internaţională de matematică de la Washington (iulie 2001), elevii români au obţinut o medalie de aur, două de argint şi trei de bronz. Ei sunt din Galaţi , Arad , Vâlcea si Constanţa . Participarea la olimpiade internaţionale de matematică si fizică: 500 de elevi din 83 de ţări… Mihai Manea, medaliatul cu aur (din Galaţi ) are, la 18 ani, un palmares impresionant: medalii de aur timp de trei ani consecutiv la internaţionale şi Balcaniadă… Fireşte, el a fost ,,racolat'' imediat de americani, optând pentru Universitatea din Princetown (SUA)…
 Justin Capra este un inventator celebru al României, din păcate mereu tratat cu indiferenţă (chiar ostilitate) de autorităţile statului, condiţii în care nu e de mirare că unele din invenţiile sale (de miliarde de dolari) i-au fost pur si simplu furate de americani…
 Horia Hulubei identifică elementul 87 pe care a vrut să-l denumească Moldaviu, dar meritele au fost atribuite altcuiva iar elementul a fost denumit Franciu. Are contribuţii importante la identificarea elementului 85 şi a elementului 93 .
Avem şi candidaţi la Premiul Nobel care ,,l-au ratat'' şi nu au recunoaştere nici naţională după merit:
 Radioactivitatea artificiala a fost descoperita de o savanta româncă ce a înfiinţat din proprie iniţiativă Catedra de Radioactivitate de la Facultatea de Ştiinţe Bucureşti. Cerând un grad superior la facultate, savanta îi scria regelui Carol al II-lea: <>
 Ştefan Procopiu - Propus spre acordarea premiului Nobel pentru fizica în urma dovedirii teoretice a existentei magnetonului, aceasta este înmânată savantului danez Niels Bohr, deşi descoperirea a fost anunţată întâi de român.
 Nicolae Paulescu - descoperă insulina. Premiul Nobel l-au primit canadienii F. Banting si J.R.J. McLeod pentru această descoperire.
 Gheorghe Benga - chimist la UMF Cluj -Napoca a cercetat canalele de apă ale celulelor dar premiul Nobel este atribuit unor cercetători americani.
Hackerii romani sunt consideraţi printre cei mai buni (si mai periculoşi) din lume. Distracţia lor este un fel de haiducie pentru a-şi dovedii valoarea. Printre site-urile sparte de cei ,,5 magnifici de la Rasarit'' sunt: US Army, US Air Force, US Navy, NASA, Coast Guard, departamente federale, etc…
Şi noi d’aci avem cultură. Să o facem cunoscută elevilor, pentru a fi mândri de ceea ce sunt, imbold necesar motivaţiei de a şti.
Educaţia ne face să fim mândri că suntem români, oriunde am fi în lume! Modelul educativ adoptat până-n prezent, nu este eficient în acest sens. Prin educaţia promovată ridicăm în slăvi orice altă cultură şi mai puţin pe cea autohtonă.
Am fost celebri şi suntem dar de multe ori necunoscuţi în şcoala românească.

duminică, 16 noiembrie 2008

Opinii despre Reforma Invatamantului-episodul 1


Am primit de curand un articol prin e-mail de la profesorul Jude Laurenţiu de la Colegiul Naţional ,,Horea Cloşca şi Crişan" Alba Iuliaititulat:REFORMA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI... PRIN CAPCANELE ISTORIEI?(DRAMA UNUI POPOR SFÂŞIAT DE INTELECTUALII SĂI?)
Dansul ne adreseaza tuturor un mesaj:Stimati colegi,

Invatamantul cunoaste framantari deosebite... vrem, nu vrem cadrele didactice au ajuns iar un varf de lance... in lupta electorala! La fel cum de 18 ani obtinem in mod constant mariri de salariu, si acum vom obtine cele 50% pe care le vom pierde prin inflatie imediat dupa alegeri. Dupa atatea lectii care ni s-au dat, sa incercam sa obtinem mai mult. O reforma care sa ne asigure o salarizare buna si o pensie sigura!

Pentru aceasta ar fi util sa avem parlamentari buni cunoscatori ai fenomenului invatamant romanesc.

Alaturat exista un material in care se pot gasi multe din problemele cu care noi ne confruntam.

Daca acum nu si le vor insusi , putem fi siguri ca mai tarziu nu o vor mai face si vor vota la intamplare cum sa reformeze invatamantul. În secolul al XVII-lea umanist olandez Erasmus spunea “ Viitorul unei natiuni este hotarat de modul in care aceasta isi pregateste tineretul”. Cum noi nu suntem ca eruditul citat si ne propunem obiective mai modeste sa ne gandim cum sa pregatim tineretul ca sa ne poata asigura cel putin pensia.

Un alt aspect pentru care sindicatele ar trebui sa lupte: inlaturarea din lege a confidentialitati salarului cel putin pentru bugetari.

Va doresc toate cele bune!

Cu stima Laurentiu Jude



Cateva opinii interesante ale domniei sale:
(din pacate articolul prea amplu il vom posta pe fragmente)

O situaţie dată poate fi discutată din punctul de vedere al oricărei teorii,oricum contează numai rezultatele, efectul situaţiei şi nu teoria.

REFORMA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI... PRIN CAPCANELE ISTORIEI?
(DRAMA UNUI POPOR SFÂŞIAT DE INTELECTUALII SĂI?)
< robusteţe-i sale lingvistice, biologice şi morale cu care l-a înzestrat Dumnezeu,
şi mai puţin altor factori, oricare ar fi, susţinuţi de unii sau de alţii.>>
(I.M. Bota, T. Lânga)

Reforma învăţământului este o dorinţă a tuturor, dar: ce reformăm?, de ce?, pentru ce sau cine?, este nevoie sau nu?, care-i este efectul pe termen scurt sau lung?, n-are importanţă, luăm de undeva ceva, mai adăugăm mai scoatem să vedem ce iese, oricum vin alţii, care se vor implica şi ei, ce importanţă are... efectele se vor vedea peste mulţi ani, şi cine mai poate identifica cauza dacă iese prost...!
Este o reformă a încercărilor.
Încercăm să:
- renunţăm la propria cultură şi luăm alta de împrumut;
- împrumutăm descriptori de performanţă de peste mări şi ţări cu toate că ştim că aceştia vor orienta elevii spre o altă cultură, iar în interior vor produce haos;
- inversăm utilitatea indivizilor pentru comunitate: nu ne interesează cei bine pregătiţi în care s-a investit mult, dar îi păstrăm pe cei cu pregătire sumară;
- orientăm absolvenţii pentru locuri de muncă în străinătate;
- reluăm o practică impusă de otomani de a-i smulge pe copii din mediul lor de la vârste fragede pentru a-i duce într-un alt mediu pentru a-i educa şi forma ca luptători fideli imperiului. Propunerea legislativă de constituire de clase de elevi din mediul rural, capabili de performanţă, pe lângă unităţi de prestigiu din fiecare judeţ… pe baza unei burse a Guvernului României este o formă nouă de neotribut către Poartă… pregătirea exportului de materie cenuşie. Este o propunere de dezrădăcinare a generaţiei tinere valoroase, de distrugere în timp a mediului rural… Se pune întrebarea : Cine va culege profitul de pe urma muncii acestor copii când vor fi adulţi, când ei vor fi total rupţi de originile lor?
- uităm că o bună şi armonioasă convieţuire cu vecinii porneşte de la o bună cunoaştere a culturii şi limbii acestora etc.
Este o reformă ce cultivă în mod eronat imaginea unor creaţii de cabinet:
- elevi şi personal didactic extrem de docili, uşor manipulabili;
- cadru didactic cu mentalitate de apostol şi elev discipol cu mentalitate de sugativă.
Este o reformă ce perseverează:
- să se inspire din sisteme de învăţământ de împrumut, greu adaptabile specificului autohton, care nu dau rezultatele aşteptate nici în ţara lor de origine;
- în a impune obiective de performanţă nerealiste, cu efecte negative asupra comunităţii.
Este o reformă a prejudecăţilor:
- ne place mecanismul cunoaşteri bazat pe o logică hrănită de prima vedere. Chiar dacă intuiţia ne spune că ceva nu este în regulă, ne resemnăm şi admitem că : Lasă că merge şi aşa!!!; No lasă că şi aşa-i bine!!!
- ne mândrim, cu toate că nu este nici un motiv de mândrie, că irosim resursele ţării pregătind pentru alţii. România este pe primele locuri în lume la… exportul de inteligenţă …şi cu toate acestea România este o ţară săracă!;
- exportăm materie cenuşie, dar importăm ideologi şi formatori de opinie în speranţa de a ne aduce în ,,rând cu lumea’’; dar de multe ori aceştia ne produc haos economic şi social;
- nu ştim!, cu toate că toată lumea ştie!, că la baza culturii popoarelor din acest spaţiu european este vechea cultură traco - daco - getică, aşa că o cenzurăm din manualele şcolare pentru a nu fi cunoscută ca şi cum nu ar fi existat;
- ne supără cu toate că ar trebui să ne bucure că se vorbeşte de două latinităţi: latina originară - foarte veche - vorbită în zona Mării Negre şi latina peninsulară care s-a dezvoltat mult mai târziu în peninsula Italică;
- nu cunoaştem forţa imensă de manipulare a evaluării;
- nu vrem să admitem ca variantă probabilă că noua putere mondială ce s-a născut poate ne va cere să învăţăm chineza, ca limbă de circulaţie internaţională.
Este o reformă ce are nevoie de un studiu de fezabilitate şi fiabilitate.
Este o reformă fără un studiu de fezabilitate şi fiabilitate temeinic realizat de către specialiştii buni cunoscători ai psihopedagogiei şi specificului autohton. Ar fi util de ştiut dinainte pentru stabilirea liniilor directoare ale reformei:
- care este randamentul aşteptat al investiţiilor în învăţământ; raportul cost /profit pentru comunitate;
- ce înseamnă eficienţă şi performanţă în învăţământ din punctul de vedere al ţării din care face parte absolventul;
- cum definim elevul performant şi cadrul didactic performant din punctul de vedere al costurilor pe care trebuie să le suporte comunitatea;
- cum poate fi eficient învăţământul pentru individ şi ţară;
- în ce constă ineficienţa învăţământului românesc; cauzele şi mecanismele după care acestea se derulează până la efectele negative la nivel economic şi social;
- identificarea cauzelor şi mecanismelor ce îi determină pe absolvenţii de valoare ai şcolii româneşti, briliantele de la olimpiadele şi concursurile şcolare şi naţionale ce ajung să plece în străinătate , << să vândă maşini, să se angajeze la poliţie sau să devină impresari şi descoperitori de talente blonde pentru a-şi câştiga existenţa>>
Printre premisele reformei trebuie să-şi găsească cu prioritate locul:
- şi elevii, personalul didactic şi nedidactic cu însuşirile lor reale în mediul lor real al comunităţilor autohtone;
- şi faptul că mentalitatea noastră este produsul unei perioade istorice de aproape o mie de ani de dominaţie străină, în care am fost educaţi şi formaţi să stăm cu capul plecat, şi să luăm că este bun tot ce vine de la ,,Înaltele Porţi’’. Drept urmare elevii, personalul din şcoli, părinţii etc. au ca moştenire istorică anumite trăsături morale, civice, intelectuale şi fizice specifice ce se manifestă printr-un anumit bun simţ, deprinderi, abilităţi, competenţe şi responsabilităţi asumate peste care se suprapun influenţele epocii actuale;
- şi, nu în ultimul rând, prosperitatea comunităţii din care fac parte toţi.
Este o reformă în care uităm esenţialul.
Uităm că, în momentele grele, ajută-te singur, este singurul ajutor primit de la prieteni!

1. TRĂIM ÎNTR-UN ECOSISTEM
<>
(Albert Einstein).
Cultura exprimă totalitatea acţiunilor de răspuns a unei populaţii în interacţiunea indivizilor cu mediul.
Legea unităţii dintre elementele unui sistem ecologic afirmă existenţa unei reţele complexe de legături reciproce între indivizi, populaţii, biocenoze şi între acestea cu mediul abiotic - toate fiind legate de toate. Reţelele trofice sunt atât de puternic conectate şi ramificate, încât o mică perturbaţie produsă undeva, poate avea consecinţe ample la distanţe mari şi după lungi intervale de timp. Vrem sau nu, omul ca individ şi comunităţile umane se supun acestei legi. Conexiunea complexă între indivizi, populaţii şi mediu ne constrânge să evoluăm cu sistemul şi să ne adaptăm lui, ocupând o anumită nişă specifică, altfel dispărem. Confruntarea cu mediul solicită ca individul să posede un complex bagaj cultural individual adaptat mediului şi care să răspundă cerinţelor acestuia:
- să posede un anumit nivel de cunoştinţe privind valorile materiale şi spirituale acceptate de mediul în care trăieşte;
- să cunoască şi să respecte - pe cât posibil, motivat intrinsec - un set de comportamente standardizate pentru a interacţiona cu mediul ( esenţial pentru individ este setul de comportamente standardizate pentru a interacţiona cu ceilalţi indivizi ai comunităţii);
- să fie capabil de a realiza produse care să fie recunoscute ca valori de comunitatea în care trăieşte - altfel individul este marginalizat sau chiar eliminat.
Acest complex bagaj cultural individual, pentru a fi util, în confruntarea cu mediul, este armonizat cu al celorlalţi indivizi ai comunităţii. Rezultanta compunerii acestora formează complexul cultural specific al comunităţii, exprimând forma de adaptare a comunităţii la un anumit teritoriu într-un anumit interval de timp, pentru a-şi asigura nemurirea. Individul muritor, pentru a putea trăi atât cât îi este dat, este constrâns încă de la naştere să-şi însuşească cultura comunităţii sale printr-un proces complex de educaţie şi instrucţie pe toată durata vieţii, având ca efect adaptarea reuşită sau nu a individului la mediu.
Formarea individului în spiritul comunităţii, de regulă, este acceptată în mod firesc de cei care se nasc şi cresc în comunitatea respectivă, fără constrângeri majore - o mare parte din acţiunile membrilor comunităţii fiind motivate intrinsec prin utilizarea miturilor, tradiţiilor ce creează o armonie între membrii comunităţii şi o stare de fericire a indivizilor care o compun. Individul uneori conştientizând că maximul de fericire îl poate obţine numai în comunitatea respectivă - înstrăinarea, dezrădăcinarea fiind tragedii.
Aspiraţia individului spre fericire este condiţionată de aspiraţia spre fericire a tuturor celorlalţi indivizi din sistem, toţi condiţionându-se reciproc, ducând la un echilibru dinamic care face să triumfe anumite valori materiale şi spirituale recunoscute de toţi, cu acceptarea între ei a unui anumit set de comportamente standardizate, şi cu constituirea unor instituţii necesare creării, comunicării şi impunerii acestor valori rezultând un complex cultural specific. Pe durate lungi de timp acest complex cultural specific duce la un anumit echilibru dinamic, la o anumită armonie, individul simţindu-se în siguranţă şi cu şanse mari de a-şi satisface trebuinţele, cu o motivaţie intrinsecă corespunzătoare acţiunilor sale - indusă prin educare. Pentru aceasta, comunitatea prin instituţiile sale are grijă să-şi crească şi să-şi formeze puii în litera şi spiritul legilor ei. În acest echilibru se intervine, prin manipulare culturală, de către anumite componente ale comunităţii: şcoală, reclame, modă etc. prin profesionişti în manipulare culturală: cadre didactice, ideologi de serviciu, formatori de opinie etc. Acestea constituie factori perturbatori cu efecte şi durate de multe ori trecătoare pentru populaţii dar nu pentru indivizi. În cazul în care din diverse motive apar perturbaţii cu caracter limitativ, în sistem apar probleme, starea de armonie dispare în consecinţă indivizii şi populaţiile au de suferit.
În mod firesc, sub acţiunea constrângerilor, sistemul îşi deplasează starea de echilibru în aşa fel încât efectul factorului perturbator să fie minim, iar după dispariţia lui să revină pe cât posibil la ,,situaţia iniţială'' - acceptată ideologic de membrii comunităţii. Aceste procese fireşti ale unor succesiuni ecologice, de echilibrare şi reechilibrare a comunităţilor sunt însoţite de numeroase tragedii individuale, dar acesta este preţul dăinuirii populaţiei cerut de ,,greşeli istorice'' - ,,costuri inevitabile, generaţii de sacrificiu''. Unii indivizi dispar ... , alţii părăsesc sistemul pentru că nu-i mai reprezintă, sau nu le mai satisface nevoile personale, intrând într-o degringoladă a căutărilor fericirii ce nu se mai termină până la sfârşitul vieţii...!
Remarcabilă este, pentru acest spaţiu mioritic, că haosul cultural, ca urmare a frecvenţei mari a acestor echilibrări şi reechilibrări culturale cât şi a agresivităţii manipulărilor culturale sub tăvălugul istoriei comparativ cu alte spaţii geografice, nu a reuşit să facă să dispară valorile culturale tradiţionale, acestea de fiecare dată au reîncolţit, comunităţile reintrând în făgaşul succesiunilor fireşti. Dar se pune întrebarea: - Oare până când?!.
În consecinţă procesul complex de educaţie şi instrucţie la noi a fost şi este dificil datorită haosului cultural. De multe ori existând mari contradicţii între cerinţele mediului şi educaţia respectiv instrucţia impusă de organismele abilitate. Instituţiile au avut de multe ori activităţi prin care au creat confuzie şi nu au mai apără valorile culturii pe care o reprezentau:
- nu au crescut şi format copii în conformitate cu cerinţele mediului, în litera şi spiritul legilor comunităţi, în consecinţă indivizii, ca maturi, au creat produse care nu au fost recunoscute ca valori de comunitatea în care trăiesc. Individul era marginalizat sau chiar eliminat şi devenea nefericit. Privită ca ansamblu comunitatea se fisura, evoluţia ei tinzând spre un proces de atomizare;
- implementau indivizilor componente culturale anti-comunitate. Cunoştinţe transmise şi însuşite nu corespundeau valorilor materiale şi spirituale acceptate de mediul în care trăiau, drept rezultat indivizii trebuind să plece din comunitate;
- au modificat mediul biotic şi abiotic punând în pericol existenţa individului, în consecinţă acesta trebuind să migreze în alte habitate;
- au creat oameni de cultură care nu cultivau cultura comunităţii.
Drept urmare cunoaşterea şi respectarea setului de comportamente standardizate al comunităţii nu mai era posibilă, pentru că nu mai exista ca întreg setul respectiv. Pentru a interacţiona cu mediul individul şi-a format - motivat intrinsec - propriul set de comportamente ,,standardizate’’, ce l-a dus, datorită originalităţii sale, la un conflict permanent cu ceilalţi indivizi ai comunităţii, respectiv cu mediul.
În această complexitate de interacţiuni în care individul trebuia să-şi ducă existenţa, şi să fie fericit, identificăm câteva elemente esenţiale care-i determina evoluţia:
- cultura comunităţii din care face parte;
- soliditatea complexul cultural specific al comunităţii;
- unitatea de acţiune a setului de comportamente standardizate spre un efect util în modele de comportament.
Comunitatea îşi elaborează în mod aprioric, statistic armonizator şi stabilizator modelele de comportament idealizate pe care prin diverse mijloace le impune indivizilor pentru a fi copiate ca şi comportament. Fericirea individului fiind dată de capacitatea comunităţii de a învăţa din trecut, de a-şi selecta ce-i este util în vederea elaborării modelelor de referinţă, pe care să le utilizeze în scop instructiv - educativ. Cu toate că sursa de inspiraţie a modelelor ţine de istorie, de trecut, scopul are în vedere prezentul şi anii următori, perspective benefice pentru noile generaţii în viitor!

2. CADRELE DIDACTICE FORMATORI DE O ANUMITĂ CULTURĂ.
<>(Albert Einstein).
<> (Joannes Magnus Gothus ).
Cultura este totalitatea acţiunilor de răspuns a unei populaţii în interacţiunea indivizilor cu mediul. Edificiul cultural este bogăţia materială şi spirituală a comunităţii.
Iar tradiţiile comunităţii sunt forme de manifestare a celor mai eficiente modalităţi de adaptare a oamenilor la ecosistemul în care trăiesc, probate pe lungi intervale de timp şi care au intrat în obişnuinţa vieţii de zi cu zi.
Personalitatea individului este supusă unui proces de formare continuă pe toată durata vieţii. În acest sens prin ideologi de serviciu şi formatori de opinie se intervine pentru a ajuta evoluţia favorabilă a comunităţii, evoluţie care are în vedere o obiectivă adaptare la mediu, pentru a asigura viabilitatea comunităţii. Pe lângă formarea naturală şi spontană de transmitere a tradiţiilor, comunitatea prin intermediul instituţiilor oficiale intervine în orientarea direcţiei de formare a propriilor indivizi utilizând şi oameni calificaţi în acest tip de demers social pentru a-şi promova valorile dorite. Orientările pot fi rezultatul unor nevoi interne, obiectiv necesare adaptării la mediu, sau unor comenzi politice de diverse inspiraţii. Sursele din care se recrutează personalul profesionist de formatori erau diverse:
- din import , preluând gata formaţi ideologi de serviciu sau formatori de opinie, care-şi aduc propria cultură pentru a şi-o implementa aici;
- autohton, când îşi produce ideologi de serviciu, formatori de opinie etc. după reţete proprii sau de împrumut.
Aceşti profesionişti, în funcţie de educaţia şi pregătirea lor, vor răspunde comenzii politice în mod specific. Diplomele, atestatele de competenţă, poziţia socială le conferă autoritatea necesară dirijării evoluţiei culturale a comunităţii. Şansa sau neşansa unei comunităţi de a evolua viabil este strâns legată de aceşti ideologi de serviciu şi formatori de opinie spontani sau profesionişti mai mult sau mai puţin ataşaţi valorilor culturale perene ale comunităţii. Dacă prin ceea ce fac sau nu fac asigură armonia şi soliditatea comunităţii atunci aceasta dăinuie şi indivizii sunt fericiţi. Alteori pentru a răspunde unor interese străine impuneau un lung şir de transformări de care din punct de vedere istoric nu ducem lipsă. Istoria oferă exemple când prin utilizarea ideologilor şi formatorilor de împrumut, cât şi a frecvenţei mari a schimbărilor s-a ajuns la perturbări economice şi sociale. Aceşti profesionişti de împrumut, necunoscători ai comunităţii, nu-şi puteau armoniza pregătirea cu nevoile comunităţii, dar fiind în mod oficial competenţi inoculau cu autoritate puternice disfuncţionalităţi în comunitate.
Cadrele didactice cultivă şi dezvoltă la elevi componente ale culturii cu orientare spre diverse domenii. Această activitate este fără sens dacă se materializează în afara culturii comunităţii noastre, investiţiile îmbogăţind o altă cultură. Ar fi ca o malformaţie parazită pe un organism cu efecte maligne, care în timp îl ucide.
Şcoala este o instituţie inventată de comunitate pentru a-şi impune modelele comportamentale, orientând evoluţia în sensul dorit. Modul în care şcoala acţionează, concretizată prin valoarea absolvenţilor aflaţi în folosul comunităţii, este un indicator al maturităţii comunităţii.
Şcoala, prin mijloacele sale, ar trebui să formeze indivizi fericiţi în concordanţă cu armonia comunităţii, altfel existenţa şcolii nu-şi are rostul. Este evidentă importanţa culturii autohtone în viaţa fericită a indivizilor la un moment dat. Evidente sunt şi efectele invaziilor culturale străine.
În procesul instructiv educativ al unui elev, cultura comunităţii sale, este, poate, cel mai important aspect care trebuie abordat de şcoală. Dacă şcoala şi mass-media îl pregătesc într-o altă cultură absolventul evident va întoarce spatele propriei culturi şi se va deplasa spre cea în care a fost format. Elevul trebuie să-şi ştie rolul într-o anumită cultură, să-şi ştie avantajele şi dezavantajele.
Alegerile sale pentru viitor se bazează pe ceea ce ştie şi cum ştie!
Nevoia intrinsecă de a şti este rezultatul unor procese complexe de cunoaştere necesare:
 adaptării la mediu;
 dobândirii demnităţii personale;
 utilităţii acţiunilor individuale.
Acestea presupun competiţie, scări de valori constante şi unice ( care să nu se schimbe în timpul ,,meciului''), recunoaşterea corectă a meritelor. Toate acestea au descriptori de performanţă extraşi din propria cultură sau dintr-o altă cultură imitată faţă de care ne dorim să ne subordonăm.
Marele dezavantaj al subordonărilor, având ca reper forţa politică, constă în efemeritatea acestora de-a lungul istoriei şi haosul produs, cu efecte vizibile în profundele transformări economice şi sociale, iar pentru învăţământ în obiective, conţinuturi şi în modul în care se derulează evaluările.

Imitaţiile un pericol?!
Sunt unele opinii că nu este necesar să redescoperim lucruri deja descoperite de alţii, de ce să nu le luăm de la alţii gata făcute şi verificate. Această extrapolare de la tehnică la funcţionarea comunităţii este discutabilă pentru că:
- momentul în care se realizează nu mai este de actualitate, sunt defazate faţă de original;
- nu se potrivesc specificului autohton. De multe ori efectele în teren sunt eşecuri;
- după ce au fost implementate trebuie imediat schimbate că altă cultură este politic la ,,modă’’;
- de regulă, produc haos. Nu se aşază bine lucrurile că iar le stricăm toate rosturile;
- punerea în practică se caracterizează prin numeroase reveniri, readaptări, fiind trataţi ca neserioşi politic atât în interior cât şi-n exterior;
- economic, au dus la dezastrul industriei, agriculturii şi risipirea resurselor naturale;
- social, milioane de români au fost transformaţi în migratori.
Se spune că România îşi caută încă drumul către o Europă care cel puţin din punct de vedere al culturii civice şi al performanţelor pare dintr-o altă lume. Consider că, la fel ca la sportivi, performanţele altora, nu le putem împrumuta, cultura altora este a lor şi nu a noastră. Dacă dorim performanţe noi trebuie să le realizăm. Cea mai bună cultură pe care o putem ,,împrumuta’’ este aceea pe care noi ne-o putem crea, este a noastră şi ne putem bucura de ea dacă asigură armonie civică.
Perenă este propria-i cultură, drept urmare cadrelor didactice trebuie să cunoască şi înţeleagă cultura comunităţii şi evoluţia sistemică a ei, utilizând tradiţiile ca resurse didactice; formând absolvenţi adaptaţi culturii.
Avem multe de învăţat şi de la străini, depinde ce luăm ca bun pentru a ne înnoii. În prezent grupuri şi grupuri de elevi sunt purtate prin lume pentru a vedea realizările istorice, economice şi civice ale celor ,,mai civilizaţi ca noi’’. Aceste plimbări probabil că au un impact educativ mai mare decât ca o simplă plimbare la ,,şosea’’, şi că participanţii înţeleg că ceea ce văd este rezultatul unităţii în acţiune a acelui popor şi că spre deosebire de noi :
- ei construiesc durabil iar noi avem vocaţie de distrugători;
- ei îşi inventează mituri, noi le uităm pe a le noastre şi le luăm pe ale lor (Valentine day, Halloween etc.) etc.
Evaluarea în afara contextului comunităţii este manipulare
Punctul vulnerabil al învăţământului este evaluarea. Sistemul de evaluare orientează abordarea culturală, fiind în acelaşi timp şi un indicator al orientărilor culturale ale evaluatorilor şi a celor ce conduc destinele comunităţii. Important la evaluare este : Cine o face? Cum o face? De ce o face? Pentru cine?, pentru că este pârghia prin care se poate manipula modul de a gândi şi a se comporta a generaţii şi generaţii de absolvenţi tot restul vieţi, cu influenţe majore când vor fi părinţi asupra copiilor lor. Având în vedere rolul formativ hotărâtor în formarea personalităţii viitorului adult, evaluarea ar trebui scoasă de sub influenţa haosului cultural de moment. Nu este firesc ca aceasta să se schimbe odată cu moda! Esenţială este cunoaşterea efectelor sociale de durată a evaluărilor. Ar fi util folosirea la evaluări a principiului: descriptorii de performanţă au la bază cultura autohtonă, cu elementele fundamentale stabile în timp, în afara culorilor politice, scări de valori constante şi unice. Au drept scop recunoaşterea corectă a conţinuturilor însuşite, deprinderilor şi abilităţilor formate, meritelor etc. utile comunităţii pe durate lungi de timp(secole).
Reformatorii şcolii trebuie să poată răspunde la următoarelor întrebări:
• Ce vrea această comunitate?
• Ce-i face bine?
• Ce-i face rău?
• Care sunt direcţiile de evoluţie în beneficiul individului şi comunităţii?

Profesorii nu sunt interesati de functia de director


Inspectoratul Scolar Judetean a scos la concurs un numar de 88 de posturi, insa, din rezultatele statistice, dupa inscriere, doar 30 de candidati s-au aratat interesati pentru ocuparea unui post de conducere in invatamant. Din cele 30 de persoane inscrise, 18 au optat pentru postul de director si 12 pentru cel de adjunct. Potrivit statisticii puse la dispozitie de catre Inspectorat, s-au inscris:
-pentru postul de director general – 4 candidati la prescolari; 9 la invatamantul gimnazial; 1 la palate si cluburi; 4 la licee si grupuri scolare;
-pentru postul de director-adjunct – 4 candidati pentru gimnaziu si 8 pentru licee si grupuri scolare.

GREVA SE AMANA



Sindicatele din Educaţie au anunţat că amână greva generală. Toate federaţiile din Educaţie renunţă la greva generală programată pentru 18 noiembrie. Greva va fi amânată până la instalarea noului Guvern.Aurel Cornea, preşedintele FSLI, a precizat că unul dintre motivele pentru care profesorii amână greva este că nu se doreşte ca protestul să capete o conotaţie politică.

Sindicaliştii ameninţă însă că vor intra în grevă generală dacă, după alegeri, nu se va trece la aplicarea legii de majorare cu 50% a salariilor cadrelor didactice. Cornea a adăugat că speră ca şi cea de a doua OUG, ce prevede creşteri salariale de până la 28%, să fie declarată neconstituţională.

"Nu este vorba de un pas înapoi, este vorba de un pas raţional, să aşteptăm hotărârea CCR", a explicat Gheorghe Isvoranu, preşedintele Federaţiei "Spiru Haret". Dacă noul Guvern nu va îndeplini cererile sindicaliştilor, greva va fi reluată.

"Preşedintele României şi partidele parlamentare, cu excepţia celor aflate la guvernare, şi-au asumat angajamentul ferm că, imediat după alegeri, Legea nr. 221/2008 se va aplica de la data de 1 octombrie 2008", se arată într-un comunicat remis de federaţiile sindicale reprezentative din învăţământ.

Reprezentanţii Guvernului susţin că decizia sindicatelor este una înţeleaptă pentru perioada pe care o traversează ţara. "Salut decizia sindicatelor, o decizie bună pentru sistemul social românesc", a precizat Gabriel Berca, secretar general al Guvernului.

Cadrele didactice au făcut, săptămâna trecută, grevă de avertisment şi au pichetat Parlamenul, ca protest faţă de amanarea intrării în vigoare a legii majorării cu 50% a salariilor.

Miercuri, judecătorii Curţii Constituţionale au declarat neconstituţională ordonanţa care amâna până în aprilie 2009 aplicarea legii de majorare a lefurilor cadrelor didactice cu 50%.

Festivalul ZAVAIDOC


Consiliul Local Piteşti şi Primăria Municipiului Piteşti, prin Centrul Cultural Piteşti, organizează a treia ediţie a Festivalului Naţional de Muzică Lăutărească Zavaidoc. Festivalul îşi propune promovarea muzicii vechi lăutăreşti, sprijinirea şi lansarea talentelor autentice, precum şi readucerea în conştiinţa contemporanilor a valorii marelui interpret de muzică lăutărească Zavaidoc, născut la Piteşti, acum 112 ani.
Festivalul Naţional de Muzică Lăutărească Zavaidoc se desfăşoară sub forma unui concurs de interpretare, în perioada 14-16 noiembrie 2008, la Piteşti, pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor Piteşti. Partener media oficial: TVR3. Alţi parteneri media - studiouri de radio naţionale/locale şi ziare naţionale/locale. Preşedinte de onoare al festivalului este primarul Tudor Pendiuc, iar preşedinte al juriului – etnomuzicologul Elize Stan, cunoscuta realizatoare de emisiuni folclorice de la TVR. Prezentatoare: Iuliana Tudor. La ediţia a III-a a Festivalului Naţional de Muzică Lăutărească ZAVAIDOC de la Piteşti participă peste 30 de interpreţi de muzică lăutărească veche (solişti vocali) din ţară (din Argeş, Constanţa, Olt, Bucureşti, Teleorman, Giurgiu, Gorj, Brăila, Vrancea ş.a.), cu vârste de peste 14 ani. Interpreţii vor fi acompaniaţi de Taraful Zavaidoc al Centrului Cultural Piteşti (dirijor: Virgil Iordache).
Din juriul condus de d-na Elise Stan vor face parte personalităţi cunoscute, precum Gabi Luncă, Daniela Gibescu (Electrecord), Gabriela Rusu-Păsărin (Radio Oltenia Craiova), prof.univ.dr. Gh. Oprea, Moise Mitulescu.
Festivalul va fi transmis în direct de către TVR3 sâmbătă şi duminică, începând cu ora 19.00, fiind reluat ulterior, ca înregistrări, de posturile TVR, inclusiv în noaptea de Revelion. În cadrul festivalului va fi prezentat şi filmul documentar despre Zavaidoc efectuat de către TVR în luna octombrie 2008 pentru TVR Cultural (realizator: Clara Mărgineanu).

joi, 13 noiembrie 2008

IN ATENTIA MEMBRILOR SIPAM


Pentru cele doua actiuni in instanta (prima de vacanta si tichetele de masa)instanta solicita ca tabelele nominale cu membrii de sindicat sa fie tehnoredactate. Ca urmare, va rugam ca la dosarele prezentate in instanta sa aduceti tabelele scrise la calculator.

Premierul României trebuie sa intre in legalitate!

Premierul României trebuie sa intre in legalitate! Avertismentul vine din partea Avocatului Poporului care spune că noua ordonanţă de urgenţă care priveşte salariile profesorilor este la fel de neconstituţională ca prima. Declaraţiile au fost făcute în exclusivitate la Realitatea TV.

"Suntem în prezenţa unui conflict constituţional grav între Parlament şi Guvern. Parlamentul, printr-o lege promulgată de preşedintele României, a stabilit un lucru, Guvernul se opune aplicării legii", consideră Ioan Muraru. "Eu nu concep ca o încălcare gravă şi repetată a Constituţiei să rămână fără sancţiuni. Primul ministru trebuie să intre în legalitate", a adăugat el.

Avocatul Poporului crede că verdictul Curţii Constituţionale va fi pentru cea de-a doua ordonanţă, ce prevede majorări salariale pentru profesori cu 28%, la fel ca în cazul primeia, acela de neconstituţionalitate. "Această OUG, a doua, nu răspunde motivaţiei noastre admise de CCR pentru respingerea primei OUG. Noua ordonanţă va avea aceeaşi soartă", crede Muraru.

Ioan Muraru susţine că din moment ce Guvernul a depus la Curte cea de-a doua ordonanţă chiar în timpul derulării procedurii, judecătorii ar fi trebuit să o includă în acelaşi dosar. Muraru spune că va aştepta motivarea Curţii Constituţionale în cazul primei ordonanţe. Dacă va constata că magistraţii au despărţit cele două documente, Avocatul Poporului va depune o contestaţie şi în cazul celei de-a doua ordonanţe de urgenţă.

COMUNICAT FSLI


COMUNICAT



„La solicitarea Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea O.U.G. nr. 136/2008. Ne bucură Decizia Curţii Constituţionale adoptată astăzi, de constatare a neconstituţionalităţii acestei ordonanţe de urgenţă. Este o soluţie pe care o aşteptam, firească, o dovadă că abuzul şi lipsa de profesionalism a Guvernului Tăriceanu au fost sancţionate în conformitate cu Constituţia şi legile ţării. Curtea Constituţională a dat o lecţie Guvernului Tăriceanu, arătându-i că, într-un stat de drept, primează legea şi nu bunul plac al unuia sau altuia, fie el chiar şi Prim- Ministrul României” a declarat domnul Aurel CORNEA, preşedintele FSLI.
„Ne exprimăm speranţa că Avocatul Poporului va da curs solicitării FSLI, înregistrată în această dimineaţă, sesizând Curtea Constituţională şi în legătură cu cea de-a doua ordonanţă de urgenţă, astfel încât legea de majorare a salariilor personalului didactic să fie aplicată fără „interpretări” a mai afirmat domnul Aurel CORNEA.


DEPARTAMENTUL COMUNICARE,

Mihai MOCANU



Bucureşti,
12 noiembrie 2008