"Astazi de dimineata am adoptat in Guvern proiectul Legii educatiei naţionale. Asa cum stiti, acest proiect a stat in dezbatere publica o perioada de aproape 4 saptamani si am avut foarte multe consultari cu parteneri sociali, cu toate fortele care sunt implicate in sistemul educational", a decalrat Daniel Funeriu, ministrul Educatiei.
Astfel, in urma dezbaterilor publice, Guvernul a adus imbunatatiri metodologiei de realizare a bacalaureatului, introducand o a treia proba scrisa, transdisciplinara, stabilita in functie de profilul liceului absolvit, respectiv real, uman sau vocational.
Potrivit lui Funeriu, proiectul de lege va ajunge in sedinta biroului permanent al Camerei Deputatilor astazi la ora 13.
Ce prevede noul act normativ ?
Plecand de la statisticile care arata ca in Romania, doar 1,7% din cetateni sunt implicati in procesul de educare permanenta, prin comparatie cu media la nivel de UE, de 11%, Emil Boc a precizat ca prin a acest proiect se vrea o corelare intre sistemul educational si sistemul de examinare, astfel incat, dupa terminarea ciclului obligatoriu se va da un examen transcurricular cu certificate aferente care sa dovedeasca un anumit nivel de competenta, precum si un examen la sfarsitul ciclului liceal obligatoriu transcurricular la nivel national.
Educatia timpurie
In invatamantul preuniversitar se doreste compatibilizarea ciclurilor de invatamant cu cerintele unei educatii moderne. Acest lucru va presupune introducerea clasei pregatitoare in invatamantul obligatoriu, incepand de la varsta de 6 ani impliniti, precum si terminarea invatamantului obligatoriu la varsta de 16 ani.
"Cu cat un copil merge mai devreme la scoala, cu atat rezultatele sunt mai bune. Exista o diferenta semnificativa intre varsta la care un copil intra intr-un mediu educational structurat si rezultatele sale scolare. De aceea, vom investi masiv in educatia timpurie, iar consolidarea clasei pregatitoare in ciclul invatamantului obligatoriu este o masura in acest sens”, a completat Funeriu.
Invatamant obligatoriu pana la 16 ani
„La varsta de 16 ani este legal sa muncesti, atat in Romania, cat si in Uniunea Europeana. In Europa, din 29 de tari asupra carora avem o statistica, 21 de tari au invatamant obligatoriu pana la varsta de 16 ani. Concomitent cu consolidarea clasei pregatitoare la invatamantul obligatoriu, avem prevazut in lege ca clasa a IX-a sa treaca in ciclul gimnazial, masura ce va fi implementata in timp.
Ministerul are in vedere o perioada de 2-3 ani pentru a trece clasa a IX-a la gimnaziu. Funeriu a explicat ca, principala cauza care impune aceasta masura este abandonul scolar, mai ales in mediul rural.
„Aproximativ 20% dintre tinerii Romaniei din mediul rural parasesc scoala la sfarsitul clasei a VIII-a, fara a incheia invatamantul obligatoriu. Aducerea clasei a IX-a mai aproape de copii, mai aproape de casele copiilor, ii va tine un an suplimentar in scoala, un an care este foarte important pentru dezvoltarea psihologica a copiilor in perioada adolescentei.De asemenea, copiii care vor merge la liceu - si noi dorim sa generalizam liceul - vor pleca de-acasa la o varsta mult mai matura. Prin urmare, riscul ca ei sa lase anul scolar odata ce ajung intr-o alta comuna sau in alt oras se diminueaza substantial”, a explicat Funeriu.
Reforma curriculara
„Este vorba despre un curriculum care urmareste formarea de competenta si nu memorarea mecanica, impreuna cu o mult mai buna corelare a programului scolar cu viata reala. Copiii nu mai trebuie sa invete lucruri inutile, copiii nu mai trebuie sa invete mecanic”, a completat ministrul educatiei.
Despre procedurile de evaluare, Daniel Funeriu a declarat ca acestea vor fi gandite ca un proces de remediere, nu doar de constatare a unei stari de fapt. Astfel, proiectul propune o evaluare transcurriculara, in care examenul sa fie corelat cu programa scolara, astfel incat accentul sa nu mai cada doar pe materiile la care se dau la examene.
„Introducerea la sfarsitul ultimului an de invatamant gimnazial, la sfarsitul clasei a IX-a, a unei evaluari transcurriculare face parte din efortul de a-i incuraja pe copii si pe profesori sa puna accentul pe toate materiile care sunt invatate la clasa, si nu doar pe doua materii care se dau la examen”, a mentionat Funeriu.
„Va fi un curriculum competent, un curriculum care este centrat pe competente si nu pe informatii, pe memorare - exclus, inchidem faza aceasta in Romania, in care faceam un curriculum doar sa adunam foarte multe informatii si sa-l verificam pe copil daca le-a retinut sau nu”, a subliniat prim ministrul Emil Boc.
Actuala programa va fi redusa cu aproximativ 25%
Prin noua lege a educatiei nationale actuala programa va fi redusa cu aproximativ 25%. De asemenea, premierul a precizat ca profesorii vor avea la dispozitie 25% din timpul alocat predarii unei discipline pentru a adapta predarea in functie de caracteristicile copilului.
„Este si un criteriu suplimentar pe baza caruia vor putea fi evaluate cadre didactice, pentru ca, din moment ce i-ai dat la dispozitie si un timp sa-si moduleze predarea in functie de caracteristicile elevului, se va putea urmari si ce progrese a facut in timp elevul”, a mai mentionat Boc.
Numar redus de ore pe saptamana
O alta modificare vizata de proiectul pentru Legea Educatiei nationale are in vedere reducerea numarului maxim de ore de curs, pe saptamana.
„In invatamantul primar, va scadea numarul maxim de ore, de la o medie de 25 de ore, se va ajunge la o medie de 20. In invatamantul gimnazial, de la o medie de 30 de ore, se va ajunge la o medie de 25 de ore. Asta nu inseamna ca vom trimite copiii in strada sau in gasti de cartier sau sa-i incurajam spre actiuni violente”, a explicat prim-ministrul Emil Boc.
Programul Scoala dupa scoala
„Vom diminua numarul de ore, dar copilul este mentinut in cadrul programului Scoala dupa scoala, in care isi pregateste temele pentru a doua zi. Practic, in momentul in care a plecat acasa, pleaca cu temele facute, iar cadrele didactice vor fi prinse in programul de pregatire Scoala dupa scoala”, a mai precizat Emil Boc.
Parintii si comunitatea locala vor face parte din Consiliul de administratie a scolii
Prin proiect se doreste si accelerarea descentralizarii si depolitizarii scolii, care, sustine ministrul educatiei, se va realiza pe mai multe paliere.
Pe de-o parte, descentralizarea administrativa se va materializa prin implicarea comunitatii locale si a parintilor in viata scolii. De asemenea, directorul, cel care conduce scoala impreuna cu Consiliul de administratie, va fi ales ales de catre Consiliul de administratie, care va fi compus din o treime cadre didactice din acea scoala, o treime parinti si o treime comunitatea locala.
Pe de alta parte, descentralizarea curriculum-ului vizeaza ca 20%, respectiv 30% din curriculum in ciclul gimnazial si liceal va fi decis la nivelul scolii, iar 25% din timpul alocat clasei va fi decis de profesori.
„In ciclul gimnazial, 20% din ceea ce invata copiii nostri va fi stabilit de catre consiliul de administratie al scolii. In functie de particularitatile locale, putem studia mai mult o disciplina sau alta. In ciclul liceal, 30% din ce studiaza copiii se va stabili de catre consiliul de administratie al scolii cu participarea comunitatii locale, a mediului de afaceri, a profesorilor, parintilor, care stiu: intr-un mediu turistic poate este nevoie sa punem accent pe anumite discipline, sa le alocam mai multe ore; intr-un mediu unde avem tehnologie avansata, poate mai multe ore de informatica. In functie de particularitatile locale, si oamenii de acolo stiu cel mai bine ce trebuie sa invete copilul lor, pentru a-si gasi mai usor un loc de munca si a fi instalati pe piata fortei de munca”, a completat Emil Boc.
Pregatirea cadrelor didactice
Ministrul educatiei apreciaza ca, cea mai directa corelare intr-un sistem educational de calitate este realizata cu pregatirea cadrelor didactice.
Studentii masterului didactic vor benefia de burse de studiu
„Cadrele didactice vor absolvi o licenta, dupa care vor avea un master didactic. Noutatea este aceea ca, pe perioada masterului didactic studentii vor beneficia de burse de studiu care sunt finantate de la bugetul de stat, iar aceste burse vor fi egale in cuantum cu salariul net al unui profesor debutant. Toate studiile educationale arata ca cea mai sigura metoda de a avea un sistem educational de calitate este formarea profesionala a cadrelor didactice si a directorilor de scoala”, a mai explicat Funeriu.
Invatamantul superior
„In ceea ce priveste invatamantul superior, cred ca pentru a realiza o adevarata modernizare a invatamantului din Romania este esential sa modernizam centrele de putere ale sistemului educational”, a declarat ministrul educatiei.
Acesta a mai precizat ca este nevoie de corelarea programelor universitatilor cu societatea romaneasca, cu necesitatile pietei muncii si cu necesitatile de formare a studentilor.
„De aceea, o masura fundamentala este ierarhizarea programelor de studii, iar ca rezultat al acestei ierarhizari - diferentierea universitatilor si concentrarea resurselor. Acest lucru inseamna ca universitatile vor fi diferentiate: acele universitati care pot sa mearga pana la nivel de licenta, universitati care vor avea majoritar programe de licenta, universitati care vor avea majoritar programe de licenta si master si - pentru cele mai performante dintre ele - universitati care sa mearga pana la doctorat, respectiv post-doctorat", a mai adaugat ministrul educatiei.
Centrarea universitatilor pe studenti
„O optiune majora este aceea de a-i considera pe studenti drept membri cu drepturi depline si obligatii ai comunitatii academice. De aceea, reprezentativitatea studentilor va fi de minim 25% in structurile de conducere ale universitatilor, acest lucru l-am discutat inclusiv in cadrul dialogului de ieri, pe care l-am avut la minister cu organizatiile studentesti", a mentionat Funeriu.
Se vor acorda credite trasferabile pentru studentii care fac voluntariat
De asemenea, proiectul de lege vizeaza accentuarea programelor de voluntariat. Intarirea si recunoasterea programelor de voluntariat se va face prin acordarea de credite transferabile pentru cei care au activitati de voluntariat.
Modernizarea conducerii universitatilor
„Senatele universitare vor fi, in baza acestei legi, alese prin vot democratic al membrilor comunitatii academice. Urmeaza ca Senatul sa infiinteze o comisie de concurs - care va fi formata din 50% membri ai comunitatii academice, 50% personalitati externe universitatilor - iar aceasta comisie sa aleaga rectorul institutiei, care, la randul sau, isi va desemna echipa de conducere, respectiv prorectorii", a mai precizat ministrul educatiei.
In aceeasi ordine de idei, Funeriu a amintit si despre faptul ca modul prin care sunt angajati profesorii universitari, cadrele universitare, trebuie sa devina mult mai transparent si mai dinamic.
