Neculai Negoiţă a terminat Facultatea de Chimie din Bucureşti în 1974, şi, timp de 32 de ani, a lucrat ca profesor la Grupul Şcolar de Chimie din Piteşti. Aproape 20 de ani a fost director al liceului şi în 2006 s-a transferat la Colegiul Naţional I.C.Brătianu. Membru PSD din 2002, Neculai Negoiţă a fost propus de către colegii de partid drept persoana cea mai potrivită pentru conducerea ISJ. Aţi avut o mare susţinere din partea colegilor de partid şi la recomandarea lor aţi fost propus pentru funcţia de la ISJ. Să înţeleg că vă bucuraţi de apreciere în rândul partidului?- Da, mi s-a propus să vin inspector general, nu am cerut eu. Nu puteam să cer pentru că nu am făcut parte din structurile de conducere ale partidului, am fost un simplu membru de partid şi mi-am făcut datoria acolo, la locul meu de muncă. Mi s-a propus să vin inspector general , având în vedere bogata activitate şi experienţă în munca de conducere, plus că eu am fost tot timpul şi pe linie metodică, am fost timp de patru ani metodist al Ministerului Educaţiei. Eram singurul metodist din judeţ. Când se făceau brigăzi de control, eram cooptat.
V-a plăcut ce-aţi găsit la Inspectorat? Cum colaboraţi cu inspectorii adjuncţi?- Da, nu pot să mă plâng. Până acum colaborăm foarte bine. Toată lumea mi-a dat concursul, ca să mă documentez cu situaţia actuală şi nu am chiar niciun reproş de făcut. Problemele învăţământului argeşean sunt problemele generale ale învăţământului românesc, deci nu am găsit nici mai bine, nici mai rău decât ştiam aşa, din afara inspectoratului. Încercăm să facem aici: o echipă stabilă, de oameni competenţi. Să lucrăm toţi în acelaşi sens. Să nu mai fie grupuri care să lucreze separat. Şi vă pot spune că am colaborat foarte bine în perioada asta cu cei doi adjuncţi şi v-am spus, toţi inspectorii mi-au dat tot concursul. Deci nu pot să spun că cineva a încercat să mă dezinformeze.
În ceea ce priveşte descentralizarea, cum credeţi că va afecta aceasta instituţia dvs.?- În primul rând, nu s-a hotărât în ce mod se va face descentralizarea la învăţământ. Noi am fost la instruirea aceasta de la Poiana Braşov; în jur de 8 ore, inspectorii au discutat cu dna. ministru. Au fost toţi inspectorii generali, au fost liderii de sindicat şi lideri la vârf au fost acolo, reprezentanţii părinţilor. Am discutat despre legile învăţământului şi despre strategia de descentralizare. Şi nu s-a hotărât nimic până în momentul de faţă. Descentralizarea a început. Din punct de vedere financiar ea se aplică de mai mult timp, dar în judeţele pilot e rămasă în urmă. Au fost 8 judeţe pilot, care au rămas în urmă, n-au aplicat exact strategia. Inspectoratul Şcolar, prin strategia aceasta, va deveni o direcţie a Consiliului Judeţean. Nu ştiu exact care va fi structura acestei direcţii, dar am înţeles că se va ocupa în special de partea didactică, deci nu se mai ocupă de investiţii.
Credeţi că e mai bună subordonarea asta către Consiliul Judeţean decât faţă de Minister?- E greu de spus cum e mai bine. Oricum, nu putem face nimic în privinţa investiţiilor în şcoli fără ajutorul Consiliului Judeţean. Eu cred că va fi chiar mai bine prin subordonarea aceasta, dar nu se poate ştii deocamdată.
Pentru că aţi văzut: au fost probleme întotdeauna, că banii s-au dus în anumite localităţi sau comune unde erau prea puţini copii şi prea multe şcoli. Se construiau aiurea, pentru că cei de la minister nu prea ştiau situaţia , pe când Consiliul Judeţean ştie perfect.
- Dacă a fost un primar mai activ, a făcut şcoala şi acum nu mai are elevi. Oricum, venirea mea s-a produs într-un moment greu, pentru că este o perioadă foarte agitată atât pe termen scurt, cât şi pe termen mediu şi lung. Pentru că, pe termen scurt, am avut săptămâna trecută tezele cu subiect unic, dar dl. Zaharia, care era mai vechi aici, s-a ocupat şi a mers chiar foarte bine.
Sunteţi mulţumit de rezultate?
- Da. Rezultatele sunt, zic eu, normale. Mai bune decât anul trecut. Dar sunt normale, că nici procente foarte mari nu arată realitatea, arată altceva. Cea mai grea sarcină în perioada asta a fost sesiunea aceasta de pretransferări. Judeţul Argeş a avut 1125 de dosare, în condiţiile în care alte judeţe au avut între 400 şi 600 de dosare. Deci 1125 de dosare, cu peste 1600 de poziţii unde trebuia să se umble, şi vă spun că am avut doar 3 contestaţii, pe care le-am şi rezolvat.
Cu ce planuri de îmbunătăţire a sistemului în Argeş aţi venit?- Doresc în primul rând să port o legătură mai strânsă cu directorii de şcoli, şi acţiunea de săptămâna viitoare pe linia aceasta este concepută. Nu mai facem şedinţe cu toţi directorii, pentru că acolo nu aveau timp să se exprime. Am stabilit deocamdată aceste şedinţe pe 4 centre. Pe viitor probabil că vom face mai multe centre de întâlnire.
Cum aţi împărţit judeţul?- Avem zona Piteşti, care este mai mare şi pe care pe viitor, sigur o s-o împărţim, dar acum e timpul prea scurt. Zona Costeşti, zona Câmpulung şi Curtea de Argeş, deocamdată.
Altă idee?- Altă idee este sarcina care ne revine pe de-o parte, din programul de guvernare, din strategia de descentralizare, şi din noua lege a învăţământului, pentru că în mod sigur o să apară o nouă lege a învăţământului. Şi aţi văzut în programul de guvernare, problema fundamentală este trecerea de la un învăţământ bazat pe transmiterea de informaţii, la un curriculum bazat pe formarea de competenţe. Şi asta este problema esenţială a învăţământului românesc.
Sunt pregătite cadrele didactice să ofere o altă abordare a învăţământului?
- Să ştiţi că inerţia e destul de mare. Dar trebuie făcut ceva. Adică trebuie să încercăm, pentru că nu se mai poate. Şi se constată: noi suntem foarte buni, la olimpiade obţinem rezultate foarte bune, dar când e vorba de concursuri în care se verifică ce competenţe au elevii, noi ieşim pe utimele locuri. O altă problemă e situaţia aceasta, că aţi văzut că au apărut noi principii şi criterii de apreciere a activităţii cadrelor didactice.
Atât descentralizarea cât şi noul sistem de evaluare al profesorilor sunt elemente noi pentru învăţământul românesc. Credeţi că aceste schimbări se vor termina?
- Eu zic că este timpul să punem punct schimbărilor proaste. Dar trebuie să facem schimbări.
Apropo de aceste schimbări, care credeţi că au fost cele care au făcut cel mai mult rău în învăţământ?
- O schimbare negativă, zic eu, a fost cea cu înfiinţarea şcolilor de arte şi meserii, SAM-ul. Pentru că în urma absolvirii SAM-ului, ieşea lucrător mecanic, era în gradul I de calificare. Ori lucrător mecanic şi lucrător în agricultură, se pretează pentru o ţară subdezvoltată; normal ar fi ca elevul care termină să aibă calificarea de tehnician. O altă măsură bună care cred eu că s-a luat este cea cu reducerea numărului de ore. Nu era normal. Deci, eu la Brătianu aveam clase care aveau 34 de ore pe săptămână. Foarte mult. Şi acum, numărul de ore s-a redus la 30. Trebuie schimbate programele. Programele noastre sunt foarte încărcate. Şi elevii trebuie să acumuleze prea multe informaţii. Trebuie programe descongestionate şi în care elevul să înveţe mai puţin, dar ceea ce învaţă să poată aplica.
SURSA: Obiectiv
Scris de Mădălina Drăguşin, Andri Irimia
