La Piteşti se face psihoterapie pentru copii „emo“

Vineri seara, în sala de conferinţe a restaurantului Cara a avut loc o întrunire prilejuită de apariţia în Piteşti a unui cabinet psihoterapeutic. Cel care a avut acestă iniţiativă este un tânăr psiholog şi psihoterapeut care se numeşte Marinică Zoican. El a venit cu această idee în speranţa că-i poate ajuta pe cei care ar putea avea nevoie de el. Principala temă de discuţie din cadrul conferinţei de vineri a fost "Curentul Emo". Pe lângă specialişti în domeniu, ca: Tertipului Petrişor (asistent universitar), Lucian Negoiţă (psiholog-psihoterapeut) şi Cristina Negoiţă (psihologclinician specialist psihoterapeut) în sală s-au aflat şi adolescenţi. Discuţia despre copiii emo a fost foarte interesantă, mai ales că cei prezenţi au încercat întâi să înţeleagă cine sunt copiii emo şi de ce au ales ei să fie emo, şi abia apoi să îi judece. Profilul copilului emo Copilul emo are între 13 şi 19 ani, dar uneori pot fi cazuri de persoane care depăşesc 20 de ani şi se consideră emo. Este un copil deprimat, foarte sensibil, care se consideră permanent neînţeles şi se refugiază în muzică. Are tendinţe de a-şi auto-povoca răni sau chiar de sinucidere. Un copil emo este o mixtură între goth, rock şi punk. Aspectul fizic pe care îl adoptă copiii emo este unul special, culoarea negru este predominantă nu numai în vestimentaţie ci şi în machiaj, iar frizura este una specifică. O caracteristică importantă ar fi şi stilul de muzică deprimantă pe care aceşti copii îl ascultă. Ce-i de făcut cu aceşti copii emo? După alcătuirea unui profil al copilului emo, specialiştii au încercat să găsească posibila cauză care duce la aceste manifestări. Una dintre cauze ar putea fi decepţiile peste care aceşti copii nu au putut trece. Psihologii consideră că părinţii şi profesorii sunt direct responsabili de felul în care evoluează copiii emo. Părinţii din ziua de astăzi sunt din ce în ce mai ocupaţi şi nu oferă destulă atenţie copiilor lor. În schimb le oferă libertate maximă şi recompense materiale. Dar de cele mai multe ori astfel de recompense nu sunt apreciate de către copii, ei vrând să stea de vorbă cu părinţii lor, să le asculte nevoile şi să îi înţeleagă. Aşa s-a ajuns la concluzia că "emo-kid" sunt de fapt nişte copii prea sensibili. Toate aceste probleme pot fi însă uşor rezolvate cu ajutorul unui psihoterapeut. Important este să se ceară ajutorul lui. Psihoterapeuţii prezenţi la conferinţă au povestit despre cazuri reale de adolescenţi care au avut astfel de probleme şi după o perioadă de "tratament", chiar şi cei cu gânduri de sinucidere şi-au revenit. Psihoterapia ar putea fi o soluţie a problemelor pe care le au copiii emo.