COMUNICAT MEC
Articolul, presărat cu numeroase atacuri la persoană, este o mostră tipică de manipulare mediatică cu scopul limpede nu de a informa opinia publică, ci de a crea confuzie şi îngrijorare în rândul cititorilor respectivei publicaţii. Ministrul Ecaterina Andronescu a fost şi este un fervent susţinător al creşterilor salariale în sistemul de învăţământ. Domnia sa a declarat în toate intervenţiile de până acum că legile trebuie aplicate, inclusiv cea referitoare la majorarea salariilor profesorilor.
În legătură cu afirmaţiile potrivit cărora părinţii, dascălii şi elevii au fost bulversaţi de schimbarea metodologiei de admitere la liceu, a testelor cu subiect unic şi reorganizarea examenului de Bacalaureat, menţionăm că în toate intervenţiile sale, doamna Ecaterina Andronescu a precizat că în acest an şcolar examenele se vor desfăşura conform metodologiei anunţate public în august 2008. Precizăm, de asemenea, că nu s-a luat nici o decizie privitor la tezele cu subiect unic, admiterea în clasa a IX-a sau la susţinerea examenului de Bacalaureat. Aceste subiecte au făcut obiectul unor dezbateri publice, iar doamna Andronescu, în calitate de ministru, nu le poate ignora.
În ceea ce priveşte reducerea numărului de ore, precizăm că decizia a fost luată după ce, inclusiv în mass-media a fost o amplă campanie de atacuri care încerca să demonstreze supraîncărcarea elevilor. Strategia ministerului a fost aceea de a reduce numărul de ore din trunchiul comun până la 30 de ore pe săptămână. În momentul în care a fost anunţat acest lucru, a pornit a doua campanie în mass-media de criticare a acestei decizii. Mesajul este foarte limpede - orice ai face, e prost, iar ministrul e de vină. Exemplul cel mai elocvent a fost dezbaterea pe marginea orelor de educaţie fizică. Şi aici trebuie făcută precizarea că în ţările date ca exemplu ca mari susţinătoare ale sportului în şcoală, aceste ore de sport nu fac parte din trunchiul comun. Acum, în România, există posibilitatea ca elevul nu doar să facă sport, dar poate alege să facă şi sportul care îi place. Acum sunt asigurate condiţiile ca elevii de liceu să poată desfăşura ore de educaţie fizică în conformitate cu propriile opţiuni şi aspiraţii, numărul acestora putând fi variabil în funcţie de cât de atractivă este oferta internă a şcolii (principiu al descentralizării). Pe cale de consecinţă, prevederile planului-cadru propun o schimbare a paradigmei alocării orelor de educaţie fizică în învăţământul liceal.
Această schimbare se concretizează în diversificarea modului în care se pot desfăşura activităţile săptămânale, după cum urmează:
- la clasă, o oră în trunchiul comun, în baza unei programe unice;
- două ore prin participarea la activităţile formaţiilor/echipelor unităţilor de învăţământ
- o oră de ansamblu sportiv, în care elevii pot opta pentru activităţi sportive individuale sau colective, fără a se urmări obţinerea unei performanţe.
Ministerul Educaţiei Cercetării şi Inovării se delimitează de permanentele atacuri politice la adresa disciplinei religie. Se cunoaşte foarte bine faptul că prevederile legale ne obligă să dăm elevilor posibilitatea de a participa la ora de religie, fără a-i obliga însă să facă acest lucru. Pentru corecta informare a opiniei publice interesate de problemele educaţiei, facem precizarea că în perioada următoare se va trece la descongestionarea materiei, astfel încât elevii să nu fie obligaţi să reţină lucruri care nu le sunt neapărat utile. Pentru recredibilizarea sistemului şi realizarea obiectivelor din Strategia şi Programul de Guvernare este nevoie de schimbări în ceea ce priveşte curriculum-ul, evaluarea, formarea iniţială şi continuă a personalului didactic, este necesară descentralizarea deciziilor şi a responsabilităţilor, precum şi ameliorarea infrastructurii şcolare. Programele pentru disciplina istorie, studiată în învăţământul preuniversitar, au fost elaborate astfel încât să contribuie la formarea şi dezvoltarea competenţelor-cheie. Totodată, au fost avute în vedere recomandările referitoare la studiul istoriei, cuprinse în documente elaborate la nivel european, în mod deosebit, Recomandarea nr. 15/2001 a Consiliului Europei cu privire la studiul istoriei în secolul XXI şi Memorandumul pentru educaţia permanentă, elaborat de Uniunea Europeană.
Disciplina istorie se studiază, în învăţământul preuniversitar, începând cu clasa a IV-a. În clasele a V-a - a VII-a, programa şcolară îi familiarizează pe elevi cu evoluţia omenirii începând din preistorie şi ajungând în prezent. Pe parcursul celor trei ani de studiu, teme din istoria românilor sunt integrate istoriei universale. În clasa a VIII-a, programa şcolară vizează aprofundarea istoriei românilor, abordată din perspectiva influenţelor reciproce exercitate între spaţiul şi timpul istoric, între planul politic şi cel socio-cultural, între politica internă şi afirmarea în relaţiile internaţionale. Conţinutul programei include toate momentele fundamentale ale istoriei noastre, de la geto-daci şi relaţiile lor cu lumea mediteraneană până la Formarea Statului Naţional Unitar Roman (1918) şi revenirea la democraţie, prin revoluţia din decembrie ‘89. Pentru învăţământul liceal, programa şcolară are un conţinut organizat în jurul unor domenii relevante pentru elev şi reprezentative din perspectiva ştiinţei şi a cerinţelor societăţii contemporane.
Cât priveşte discuţia pe marginea orelor de limbi străine, precizăm că Planurile cadru aprobate, care vor fi implementate începând cu anul şcolar 2009-2010, prevăd 2 ore de studiu pentru fiecare din cele 2 limbi moderne studiate, la toate clasele pentru filierele teoretică şi tehnologică. Totodată, în învăţământul liceal se pot organiza:
- clase cu program de studiu intensiv al unei limbi moderne: la aceste clase se alocă 4 ore pe săptămână pentru studierea disciplinei limba modernă 1;
- clase cu program de studiu în regim bilingv: la aceste clase se alocă 5 ore pe săptămână pentru disciplina limba modernă 1, precum şi câte o (una) oră pe săptămână în fiecare an de studiu, pentru studierea geografiei - în clasa a IX-a, a istoriei - în clasa a X-a, şi a elementelor de cultură şi civilizaţie - în clasele a XI-a şi a XII-a, specifice spaţiului lingvistic respectiv, discipline care se studiază la limba modernă 1.
Un alt aspect adus în discuţie este inutilitatea învăţării de limbi străine pentru persoanele cu dizabilităţi. Nu putem accepta ca şcoala să lovească şi ea o persoană care este deja într-un dezavantaj faţă de colegii săi. Şansa de a învăţa o limbă străină trebuie să fie asigurată de şcoală, iar faptul că o persoană are un handicap fizic nu o împiedică să fie preocupată de lumea în care trăieşte, iar o limbă străină poate fi un avantaj pentru îmbunătăţirea propriilor condiţii de viaţă.
În ceea ce priveşte relaţia cu partenerii sociali de dialog, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării şi-a manifestat în permanenţă disponibilitatea şi deschiderea spre dialog şi cooperare constructivă, invitând de fiecare dată la consultări pe toţi partenerii sociali implicaţi în domeniul educaţiei. În cadrul Comisiei de Dialog Social de la nivelul ministerului, consultările care au avut loc cu organizaţiile reprezentative la nivel naţional, alături de organizaţiile patronale şi cele ale părinţilor, au vizat aspecte referitoare la descentralizarea învăţământului preuniversitar, la planurile cadru din învăţământ, precum şi la alte probleme semnalate în învăţământul preuniversitar de către partenerii sociali.
Referitor la afirmaţiile făcute pe marginea procesului de descentralizare, menţionăm că acest subiect este în continuare în discuţie atât cu sindicatele, cât şi cu autorităţile locale.
BIROUL DE PRESĂ
tel./fax: 021/315.04.21
