După ce au votat, împreună cu ceilalţi parlamentari, pentru mărirea salariilor profesorilor cu 50%, liberalii caută soluţii pentru a nu o aplica, cerînd o rediscutare în plenul Parlamentului şi în CSAT. Între timp, sindicatul funcţionarilor publici, Sed Lex, a anunţat o grevă generală pentru joia viitoare, dacă nu va primi aceiaşi mărire, astfel încît să ajungă la un salariu minim de 1.300 lei. Declanşarea grevei generale ar afecta trezoreriile, inspectoratele de muncă, casele de pensii, primăriile şi direcţiile de asistenţă şi protecţie socială.
Majorările nu pot fi suportate
Ministrul finanţelor Varuijan Vosganian a avertizat că dacă se satisfac toate aceste cereri se ajunge la un deficit bugetar de 7%, ceea ce ar încălca prevederile Tratatului de la Maastricht privind politica economică a statelor UE. Fără această majorare, salariul mediu din învăţămîntul preuniversitar ar fi ajuns la 1.970 lei/lună, iar cel din învăţămîntul universitar este între 5.500 şi 8.200 lei. Dacă legea se va aplica, salariile medii vor ajunge la 2.700 lei/lună pentru preuniversitari şi între 8.000 şi 12.700 lei/lună pentru universitari. Cei mai bine plătiţi bugetari sînt magistraţii, cu salariu mediu lunar de 7.420 lei (fără a avea şi o justiţie incoruptibilă sau de calitate), în timp ce funcţionarii publici au o medie de 1.900 lei. Guvernul atacă la Curtea Constituţională şi legea privind creşterea pensiilor pentru grupele de muncă I şi II cu 50%, respectiv 25%. Prin urmare, ministrul susţine că toate partidele ar trebui să îşi asume această decizie. „Toate partidele trebuie să aibă un angajament ferm prin care această decizie de majorare a salarilor să poată fi aplicată tuturor segmentelor bugetare“, a mai declarat ministrul. Liderii confederaţiilor sindicale s-au declarat, pe de-o parte, alături de profesori, dar sînt şi contrariaţi de cele întîmplate.
Situaţia va fi cu siguranţă discutată marţi, cu ocazia Zilei Mondiale a Muncii Decente, care va fi marcată, ca şi în alte ţări, de un miting la care vor participa, în Capitală, 15.000 sindicalişti de la toate confederaţiile. Ilie Miu, reprezentant al BNS Argeş, va merge împreună cu liderul filialei, Nicolae Pavelescu, şi cu 200 de colegi echipaţi cu tobe, la mitingul unde va fi abordată inevitabil şi situaţia creată de noile legi. „Noi constructorii de maşini am răbdat de foame 3 săptămîni în grevă şi abia am reuşit să luăm de la patronat 25%. Sindicatul profesorilor nu a făcut practic nimic şi ei primesc cadou 50%. Atunci cînd vom striga la miting, vom cere egalitate de şanse pentru toţi salariaţii. Dacă Guvernul avea bani, trebuia să ne mărească şi nouă salariul minim şi să ne reducă impozitele pe salariu. Dar au preferat să facă un calcul politic: au dat bani la pensionari, care sînt cei mai conştiincioşi la vot, şi la profesori, care sînt cei mai buni agenţi electorali, fiindcă au contact şi cu părinţii, şi cu elevii mari“, observă Ilie Miu, care va striga la miting şi pentru alte revendicări. „După ce l-au închis pe Cozma în ‘99, s-a făcut o lege a sindicatelor care nu ne mai convine. În Franţa, dacă cineva repară ceva şi face zgomot la locul de muncă, şeful de sindicat suflă în fluier şi toţi opresc lucrul pînă se rezolvă, fiindcă s-a încălcat o prevedere a contractului colectiv de muncă. Noi nu putem face grevă decît o dată pe an“, mai spune sindicalistul BNS.
Matei Cristian, liderul judeţean al CNSLR-Frăţia, confederaţie la care e afiliat sindicatul profesorilor, FSLI, îi apără pe dascăli: „Nu trebuie să dorim să moară capra vecinului, trebuie să luptăm cu toţii pentru salarii mai bune. Profesorii au avut totuşi un conflict de muncă de multă vreme, iar rezultatul ţine şi de şansă, şi de situaţia în care se află o categorie socială“. Despre legea de majorare a salariilor, nu e sigur că va fi aplicată, deşi a fost votată în unanimitate. „Nu ştiu dacă se vor acorda, probabil că nu şi-au dat seama ce au făcut. Încă nu am discutat ce vom face dacă nu se vor da banii pînă la urmă. Oricum, mie nu mi s-ar părea normal ca numai profesorii să beneficieze, ci trebuia gîndit în ansamblu. Omul cere, fiindcă îi trebuie, dar cei care dau trebuie să justifice de ce aleg doar o anume categorie. Fiecare bugetar munceşte şi spune că are condiţiile cele mai grele. În statutul sindicatelor există un deziderat: la muncă egală, salarii egale. E ceva democratic. Nu sînt nostalgic, dar era o împărţire mai echitabilă pe timpul lui Ceauşescu“, spune Matei Cristian. Şi liderul CNSLR Argeş pleacă la mitingul de la Bucureşti cu 250 colegi. Speră totuşi că mitigul nu va fi deturnat şi folosit în lupta electorală.
„Va fi o cascadă de cereri“
Ilie Scarlat, liderul filialei Argeş Cartel Alfa, de care ţine sindicatul funcţionarilor, Sed Lex, are, de asemenea, o poziţie rezervată faţă de măririle salariale acordate de politicieni. „Eu, ca sindicalist, sînt de acord cu creşterea, dar ea ridică unele semne de întrebare. Din cîte ştiu, e un caz unic în istoria sindicalismului ca salariile unei categorii sociale să fie aprobate de Parlament. De obicei se negocia pentru cîteva procente, iar acum, fără nimic, se dă dintr-o dată 50%. Toţi bugetarii sînt îndreptăţiţi să ceară, şi vor fi cereri în cascadă, care nu văd cum vor fi rezolvate“, ne-a declarat Ilie Scarlat. Ieri, toţi funcţionarii de la Direcţia de Finanţe erau la curent cu ultimele desfăşurări ale evenimentelor, dar nu se poate spune că se pregăteau de grevă. Liderul sindicatului Sed Lex, Ştefan Grigore, era plecat în delegaţie, iar cei care se implicau mai mult în problemele sindicale (liderul neavînd un adjunct) erau plecaţi în concediu, aşa că nimeni nu ştia ce va fi săptămîna viitoare.
